| MountainRiver a întrebat:

De ce unii oameni judecă ceea ce știu sau cât de competenți sunt alții, dar care au încercat măcar? Observ mentalitatea asta. Dar cei care judecă nu vor să facă nimic cu viața lor (un curs nou, un hobby nou, o prietenie nouă, un job nou, ceva pentru ei în locul judecării altora, dar mă refer la ceva făcut în societate, ca tocmai și ei să fie evaluați și judecați) dar ei judecă faptul că măcar alții au încercat și da, poate au și reușit.

Nu credeți că dacă și ei ar fi judecați și evaluați, nu ar mai avea tupeul apoi să-i judece pe alții?

Ș-atunci ce este mai bine, să stăm pe tușă și să judecăm totul în jur sau să ne implicăm și facem lucruri chiar dacă nu suntem perfecți și nu le știm pe toate?

5 răspunsuri:
| siriusblack98 a răspuns:

Cati ani ai? 18-20 maxim, nu? Astia sunt oamenii, asa suntem ca specie in mod special ca natie (noi romanii). Nu mai avea pretentii ca oamenii sa fie diferiti in sensul bun. Logic ca e mai bine sa actionezi daca tu consideri ca acel lucru este benefic pentru tine, indiferent de parerea altora. Parerile oamenilor nu iti platesc facturile sa stii. Unii asa sunt efectiv dar asta este, trebuie ignorati ca mai mult nu merita.

| Kufu95 a răspuns:

Asta e societatea în care trăim, mă bucur că ai descoperit-o, nu trebuie să îți pese de părerile negative la adresa ta, nu te încălzesc pe tine cu absolut nimic, dar de cele pozitive, da.

| Miruna333 a răspuns:

Pentru ca nu stiu si nu au ceva mai bun de facut
Nu isi pot depasi conditia
Sunt oameni nefericiti si frustrati

| LaSteauaCareaRasarit a răspuns:

O situatie mai concreta?
Prea e evaziva intrebarea

| MountainRiver explică (pentru LaSteauaCareaRasarit):

Concret. Oamenii care nu au avut un job la viața lor sau nu au muncit de fel, dar tocmai pentru că au prea mult timp liber, judecă mereu toți oamenii din toate domeniile, nu spun musai de jobul meu, care mereu profesorul a fost văzut/clasat ca un fel de Dumnezeu și dacă acest Dumnezeu greșește e crunt, dar apoi de fapt când profesorul își face munca și cere x sau y lucru părintelui și copilului lui, profesorul este cel mai bălăcărit. Când de fapt profesorul este un om ca oricare alt om. Știe doar materia sau materiile lui predate, merge la budă, în casă se șterge ca toți ceilalți oameni din pătura medie a societății pe mânecă după ce a mămcat ceva copios în fotoliu la TV și în timp ce-și pune picioarele pe măsuța de cafea din living, înjură în trafic atunci când e enervat și chiar fac copii, pentru cei dornici să-și înmulțească neamul. Și la fel și medicul și avocatul, asistentul medical, juristul, primarul și președintele sauchiar patronul. Deci uite și tu cum lumea care nu muncește deloc în viața asta și citește super mult, judecă fără să știe concret cu ce se mai și mănâncă munca asta de fapt. Sau chiar fără să aprecieze inițiativa celor care poate deși sunt p3 depart3 de a fi perfecți, totusi ei măcar au luptat și au încercat și au făcut ceva cu viața lor.