| Revoluționarul a întrebat:

De nu apreciați minciuna dar apreciați adevărul, onestitatea și sinceritatea? Cu alte cuvinte, de urmați "imperativul absolut" al lui Kant?

9 răspunsuri:
| T0T a răspuns:

Nimeni nu apreciază minciuna pe față, dar în realitate majoritatea e o gloată de ipocriți. Să nu fie mințiți, dar să mintă.

| Freya1 a răspuns:

Păi nu e cumva logic? Adică tu apreciezi un om ce te minte continuu?
Ca sa nu mai spune ca un om ce te minte, te crede suficient de prost incat sa il crezi.Deci practic, de ce ai aprecia un om ce te subevaluiaza?

| Revoluționarul explică (pentru Freya1):

Practic adevărul și minciuna nu există, sunt dependente de limbaj.
Să zicem că om spune "Sunt bogat", chiar dacă termenul acceptat de societate pentru a-i descrie situația financiară e "sărac". Deci omul respectiv minte. Dar, dacă peste noapte înțelesurile termenilor "bogat" și "sărac" s-ar inversa, atunci afirmația "Sunt bogat" ar deveni dintr-o minciună un adevăr.
Asta e ideea mea preferată din filosofia lui Nietzsche!

| Freya1 a răspuns (pentru Revoluționarul):

Fără multa filozofie, cand zici ca ai ceva, faci ceva etc si nu e asa e minciuna, un neadevăr pe care îl spui.Nu putem catalogat o vorba ca fiind nimic, sau cava la care daca ii schimbam sensul, ca exempli in loc de bogat sărac nu mai e minciuna.Cuvintele sunt create fiecare cu un sens, iar o data rostite alea sunt.

| CostinAlamariu a răspuns:

În creștinism minciuna nu este pur și simplu un neadevăr ci este mai degrabă o afirmatie care are ca scop și origine ceva rău, pervertit, altfel spus are scopul de a înșela, de a rupe ceva de voia lui Dumnezeu.

| oglindasultanului a răspuns:

De ce-l copiezi pe mastodont ce tot vrei tu.

| Apokales a răspuns:

Pentru ca adevarul, onestitatea si sinceritatea sunt virtuti.

| Revoluționarul explică (pentru Apokales):

Dar de ce le consideri virtuți?

| Apokales a răspuns (pentru Revoluționarul):

Pentru ca asa s-a decis in urma unui proces cognitiv complex, iar marea majoritatea a acceptat acest lucru. Spunand adevarul castigi increderea oamenilor, iar increderea se castiga greu si asa reusesti sa stabilesti relatii de lunga durata asigurandu-ti stabilitatea in ceea ce priveste supravituirea, ea fiind un scop fundamental al fiintei umane.