Oamenii care vor să se sinucidă se împart în două categorii:
Prima- care vor doar să atragă atenția asupra lor și o fac din motive stupide, de pildă, că au luat un 4 la nu știu ce materie.
A doua- care într-adevăr au probleme, iar depresia e atât de gravă încât chiar nu mai fac față durerii și ăsta e singurul lor gând "rațional".
Niciodată n-aș putea face un om laș deoarece vrea să decurgă la sinucidere.
Am fost în depresie, poate sunt, așa că știu cum funcționează.
La început sunt stările de singurătate iar depresia face ca lucrurile minore să se materializeze și să ajungă atât de major, încât ești efectiv îngrozit.
Apoi e toată rănile provocate de el.
Unii ajung să se taie și nu o fac deloc pentru a atrage atenția. Unii o fac fiindcă se simt vinovați și cred că merită toată durerea.
Alții o fac pentru a se descărca.
Alții o fac mergând pe principul că durerea fizică o alungă pe cea psihică.
Dacă-i spui unui om depresiv că e prost, oricât de puternic ar fi, datorită depresiei, acele cuvinte îl vor demoraliza.
Dacă-i spui la nervi că face umbră pământului degeaba, fi convins că se va gândi că e inutil în lumea asta și că nimeni nu-l vrea.
Stările de singurătate sunt cele mai îngrozitoare în depresie.
Să fi singur la 3 noaptea vrând să vorbești cu cineva... și știind că acolo nu e nimeni, e oribil.
Vrei atât de mult să ai pe cineva și te agăți de fiecare persoană prezentă. Iar într-un final ei pleacă și tu rămâi înfrânt, gândindu-te că viața asta nu e pentru tine.
Înaintând în depresie, ajungi la un punct în care te saturi de toată durerea și vrei ca toate să înceteze.
Oamenii, durerea, viața.
Ajungi în punctul în care nimic nu ți se mai pare ok și uiți un amănunt: că totuși viața nu se termină aici. Că mai târziu, poate vei avea parte de altceva.
Înaintând prin depresia majoră, chiar ajungi în punctul în care vrei să comiți o sinucidere și tot ce faci e să cauți mai multe motive, ca și o afirmație.
De exemplu, certurile în familie nu se mai termină.
Oamenii nu te mai ascultă.
Nimic nu merge bine.
Ești singur.
Și deja ai o afirmare și e tot ceea ce-ți lipsește.
Apoi o comiți, efectiv.
Dacă aș avea un prieten care vrea să comită?
În primul rând, i-aș arăta cât de mult îmi pasă și aș încerca să fac parte din activitățile lui. Aș încerca să-i explic multe chestii. I-aș arăta că nu e singur.
Și cel mai presus, l-aș asculta.
I-aș asculta toate gândurile și toate poveștile și i-aș demostra că nu e singur.
Și aș avea răbdare.
Indiferent cât ar consta asta.
De ce sa fiu dur? Sau poate ca realitatea e dura! "oameni" care sufera. Da, vezi sa nu. Nu e vorba doar de o simpla opinie. Mai deschide ochii.
Nu ma cunosti. Eu da. Cel putin pe TPU te cunosc bine.
Aici depinde totul de caracter. Am cunoscut oameni care au avut viata nenorocita si nu s-au gandit niciodata la asta, am cunoscut unii care nu au avut chiar asa greu dar vroiau sa faca asta. Totul depinde de caracter. Si cred ca cel mai mult de o vorba buna. Uite un exemplu. Acum cativa ani aveam un amic. A avut viata de rahat, dar in special cu fetele . Pentru putin a avut una tampita care l-a facut albie de porci chiar daca a fost langa ea tot timpul. Am vazut ca decadea foarte mult. Din vesel il vedeam mai mereu trist si altele. Avea cam 19 ani pe atunci. Mai ales in zilele de azi esti considerat ratat sau altele daca nu ai iubita si din pacate pe el il apasau mult asta. ( cum am zis, caracterul conteaza ). Si vorbind noi 2 am vazut ca nu avea ganduri prea bune despre viitor. Acum iti zic sincer, nu stiu daca avea de gand sa isi ia viata sau nu, habar nu am, si de fel nu prea imi pasa de altii atat de mult. Dar nu stiu de ce i-am spus ca se poate mereu mai bine. Sa astepte, ce e bun e pus de o parte. Eu ala care de obicei i-as fi zis cuiva sa nu se mai smiorcaie ca o fetitica ca e penibil. Acum ca anii au trecut a gasit o faca calumea cu care s-a insurat zilele astea, am fost la nunta lui. Culmea, e unicul meu prieten. Dar ma intrebam la nunta, oare ce se intampla daca ii spuneam ce voiam de fapt atunci. Mai era acum? Mai eram la nunta lui? Cine stie. Dar cum am zis, o vorba buna ajuta mai mult decat o critica. A, daca vorbim de un emolau tampit ca se plange de viata buna, atunci da, ce a zis Roro ar merge. Dar unu care a dus-o greu, nu prea. Depinde de multe chestii. Raspunsul nu e atat de usor. Ma uitam la tine cum spuneai de facebook si alte rahaturi ca e mai usor sa gasesti prieteni si altele. EU vad contrariul. Vad cum multi devin mai depresi din cauza asta. Toti se imprietenesc imediat acolo si dupa 2 saptamani nici nu isi mai vorbesc ca deja au gasit pe altii. Asa ca ce zici tu nu prea merge. Aia nu e prietenie. E ca idiotii aia care se mint ca au relatii cand ii despart sute de kilometri.
Nu prea ai cum să mă cunoști iar eu nu, altfel ar părea cam dubios Ochii îi am destul de deschiși, fără grijă. Ce spuneam înainte, realitatea e dură și sunt oameni care trebuie învățați asta, sunt oameni care trăiesc un șoc sau sunt oameni care sunt mai slabi și poate au nevoie de sprijin pentru a se ridica pe picioare.
În mare parte ai zis bine ce ai zis, mai ales că eu am încercat să expun faptul că nici prea mult că strică dar nici în extrema cealaltă, pe care e cam expus-o Mike. Caracterul într-adevăr contează și în funcție de el normal că încerci să încurajezi în diverse moduri pe cineva. Faza e că trebuie să știi când și cum să fii într-un anumit moment. Cât despre prietenii și altele adevărul e că se pot naște absolut oriunde, depinde în mare parte de oameni lucrul ăsta. Unui om aflat în situația respectivă nu am zis că trebuie să îi spui numai chestii de genul, că e laș sau ceva, trebuie să și îi arăți că mereu este o speranță, pentru că chiar așa este, ca în cazul prietenului tău și fiecare dintre noi ar trebui să fim conștienți de asta și să preluăm mesajul din melodia asta:
https://www.youtube.com/watch?v=7gA9G7AVH1s
Sunt doar bieti natarai care vor doar sa atraga atentia. Sunt doar niste oameni care isi iau singuri viata, ce ar fi asa interesant la ei? Potopul de prostie, cu siguranta acesta este raspunsul. Dar chiar ma mir, a disparut de ani buni moda ''emo'', iar i-a apucat nebunia? Daca as avea un prieten care vrea sa faca asta, clar as iesi din raza lui de prieteni. Glumesc, nu as face, i-as sta alaturi si l-as convinge sa nu faca acest lucru. Acest lucru nu se va intampla, nu ma imprietenesc cu orice natarau care e dus cu capatana!
Nu-i așa că e interesant contrastul dintre răspunsuri? Cred că te știu așa că te întreb, ce părere ai despre acesta?
In nici un caz nu trebuie ca cineva sa glumeasca cu ei. Nici macar daca ar fi unul singur intr-o mie care sa faca o gluma...
Subiectul trebuie tratat ca atare. Acestia trebuie sa primeasca sfaturile care ii pot ajuta in mod real, sa scape de depresie, sau sa-si depaseasca problemele...
În niciun caz nu e vorba de lașitate.
Poate nici extrema cealaltă, dar nu lașitate.
Cred că mai mult e o disperare.
Dacă e o soluție?
Depinde din ce perspectivă privești.
Nu întotdeauna, dar uneori, e singura soluție de care ești capabil.
Într-adevăr, contrastul e destul de puternic.
Nu știu ce e dar ce pot spune e că mai mereu există o altă soluție, problema poate fi doar la respectivul, neavând prea multă luciditate nu o poate vedea, sau chiar prostie, depinde de la caz la caz. Oricum asemenea persoane au nevoie de ajutor. Sunt oameni care au trecut prin asta sau au fost apropiați de lucruri din astea și e normal ca aceia să îi compătimească cât mai mult și să le justifice gândirea(care oricum ai lua-o nu este o gândire normală) justificându-se și pe ei la rândul lor sau oameni care chiar dacă nu le înțeleg situația pe deplin sunt sufletiști și încearcă pe cât pot ei să se pună în locul lor sau sunt oameni care nu au avut treabă cu așa ceva și e normal să considere că mulți dintre cei cu anumite probleme sunt ori lași, ori dobitoci, ori slabi, ori inconștienți(ceea ce în multe cazuri și din punctul meu de vedere așa și este). Ce e drept acești oameni trebuie ajutați dar până în punctul în care pot observa singuri că există speranță și soluții, până pot să se ridice pe propriile picioare, așa cum ar trebui. Multe probleme nu sunt chiar așa extraordinare încât să te gândești să mori pentru ele(asta dacă gândești rațional) iar cine le considera așa nu e lucid, clar. Diferența asta dintre răspunsuri vine după modul diferit al oamenilor de a fi și după factorii din jur care i-au influențat de-a lungul timpului însă eu încercând să mă desprind oarecum din subiectivism(nu știu dacă și reușesc) concluzionez că acești oameni au aceste probleme din diverse motive care sunt mai semnificative sau mai puțin semnificative(adică sunt oameni care se gândesc la sinucideri pentru note, sau pentru alte motive banale, sau sunt oameni care au pierdut tot ce iubeau). Indiferent de aceste motive acești oameni trebuie ajutați chiar dacă sunt fie ei idioți, fie inconștienți, fie nu sunt lucizi, fie traumatizați etc etc. Însă majoritatea care au apărut pe aici cu întrebări nu prea cred că aveau motive așa mari să se gândească la așa ceva căci dacă mori nu mai poți face nimic cu viața ta, îți iei ca tembelul și singura șansă pe care puteai să o mai ai.
O trebuit sa-mi pun o cana de lapte in plus cand am inceput sa citesc comentariul tau.
Cata diferenta e intre oameni.
Dar ce avea daca i-o ziceai dur? Eu l-as fi ajutat cu mare drag sa se prapadeasca. Sa te consideri ratat ca nu ai prietena e clar ca meriti sa mori.
Acum o sa ziceti ca vaaaii...dar daca iti e prieten!? Asa, si? La mine oricine încetează sa mai fie prieten cand atinge un nivel intolerabil de prostie. Desi par un insensibil va asigur ca nu este deloc asa...doar ca prostia n-o pot tolera. Astea nu sunt greutăți adevărate in viata! Cand maimutoiul e prost si-o merita.
Cum am zis, avea si alte probleme mai grave omul. Nu stiu daca tu te omori cu fetele inca dar oamenii normali au nevoie de cineva apropiat din cand in cand si nu ma refer la mama sau tata sau prieteni. Dar lasa, cand ajungi si tu acolo jos ( oricine trece in viata prin asa ceva ) sper sa nu ai un °prost° ca mine ci unul care iti da un sut un fund sa te duci mai repede in groapa ta. Posibil cineva ca Conquine.
Salut, n-am citit tot ce ai scris, poate doar puţin printre rânduri.
Deci, e vorba despre sinucidere.
Dacă încerci de 3 ori şi nu-ţi iese (sau de două ori şi nu-ţi iese, e o treabă făcută prost şi pentru a atrage atenţia)
Ceea ce e stupid, atenţia se atrage prin chestii pozitive.
Dar în fine.
Am avut prieteni care au vrut să o facă\care au încercat să o facă şi care au eşuat, nu m-a deranjat că au încercat, mai mult faptul că au eşuat.
În fine, să revin, cineva foarte apropiat mie a încercat să se sinucidă (decepţie amoroasă, cineva care ar fi trebuit să fie un om matur şi a arătat cât de stupid şi slab poate să fie).
Am fost afectată într-un mod destul de ciudat, deoarece totul a fost super brusc şi n-aveam idee ce se întâmplă.
Mă gândesc la sinucidere, dar nu e ceva ce aş face sau ceva la care aş eşua . Mi-ar plăcea să văd urmările, sau persoanele care ar fi afectate în urmă unei chestii aşa stupide.
Am fost aproape de persoana aia, chiar şi eu ajunsesem într-o stare aiurea, eram pur şi simplu amorţită.
Nu dormeam şi nu făceam prea multe chestii, stăteam lângă ea.
Şi nu o făceam ca să o opresc în caz de ceva, eu am spus că nu o să o opresc de la nimic, dar dacă prezenţa mea îi face bine eu o să fiu acolo.
Făceam chestii împreună, vedeam filme, ascultam muzică, râdeam, în câteva luni s-a vindecat, superficial, evident.
Acum ştiu că are aceleaşi gânduri, dar nu le-ar pune în aplicare şi oamenii îmi spun să nu am încredere în ea, dar asta nu contează, atunci când cineva are stări de depresie şi vorbeşti cu persoana aia ajungi să o cunoşti foarte bine şi vezi cum funţionează, starea aia e cât de "down" se poate, şi atunci eşti oarecum descoperit.
Chestia e că nu i-aş opri, dar aş fi lângă ei.
Cam atât, nu vreau să conving pe nimeni să stea pe aici dacă îi e totuna.
Oricum, îmi era super apropiată, dar ar fi persoane pentru care aş suferi mai mult.
Şi da, pentru ele aş face mai multe chestii.
Contează şi relaţia dintre noi şi cât de ataşată sunt de persoana respectivă, eu mă ataşez greu şi îmi trece repede.
Deci...mda.
Vorbești prostii. Nu toată lumea pune botul la orice căcat parfumat scos pe gură de cei ce 'vor să ajute'. La mine, de exemplu, nu merg chestiile gen "va fi mai bine, viata e frumoasă, mai sunt virgine". Pe mine nu ai cum să mă faci să mă răzgândesc. Chiar dacă ai putea, în niciun caz n-ar fi zicându-mi lucruri frumoase și optimiste.
Nici R0r0 aia nu știe ce vorbește. Totuși, încă mă amuză. 'Nu i-ar da voie'
Nu inteleg, troll fiind 99.6% din timp ( vorbele tale ) acum nu imi dau seama daca doar esti prost sau faci pe unul? Singur ai spus ca ° Nu toată lumea ° deci nu toata lumea e la fel. Eu pana acum nu am avut vreo problema ca nu am avut prieteni, el da. Tu nu ai pune botul la asa ceva, el a a pus. Caractere diferite. Ce chestie interesanta, este? Cheliuta mai sus spunea ca ii zicea sa se duca dracu. Alt caracter. Wow. 4 oameni diferiti, 4 caractere diferite. Clar o sa schimb lumea cu asa descoperire.
Să încerci sau să vrei să te sinucizi nu e ceva cu care să te lauzi. Cei care au spus astfel de lucruri pe TPU nu cred că au încercat să se dea în spectacol, doar au vrut sfaturi, au căutat prieteni. Eu cred că sunt puternici. Adică, serios acum, eu odată am vrut să mă sinucid dar mi-a fost frică. Pe de altă parte am fugit de acasă. Nu sunt amândouă gesturi care arată și curaj și slăbiciune de o potrivă? Poate ai dreptate. Avem mai mult confort și mai multă accesibilitate la tot felul de lucruri. Dar tocmai asta e problema. Există atât de multe lucruri iar unii nu pot beneficia de nimic. Le e rușine să se arate în public, părinții sunt groaznici, viața e de tot rahatul. Nu cred că acești copii trebuie judecați. Eu încă mă lupt cu prorpria mea viață, ca să spun așa.
Cum să conving un prieten? I-aș spune că viața e un dar, nu un chin. I-aș spune să se uite pe youtube la documentarul secretului și să încerce să schimbe situația. Viața, fizicul și gândirea, toate pot fi schimbate, depinde doar de persoană, dacă într-adevăr își dorește asta. Când am vrut odată să înghit o groază de pastile și să mă sinucid, mi-am zis,, Dar de ce dracu' să-mi distrug eu viața din cauza unor oameni nemernici care nu mă înțeleg? Am vise, am calități, am câteva abilități și nu vreau să renunț la ele și să-mi pun capăt vieții"
Oricum, dacă nici cu asta nu l-aș convinge aș folosi o ultimă armă. Amenințarea.,, Dacă mori, ajungi în iad". E cea mai bună armă pe care aș putea s-o folosesc împotriva unei astfel de persoane. Oamenii poate nu se tem de moarte, dar de iad sigur se tem. Și poți întreba pe oricine, cei care mor ajung direct în iad.
Ți-am răspuns la tot?
Deci chiar e vorba de cineva, după cum credeam. E pe TPU? Are vreo adresă de mail, ceva? Vreau să vorbesc cu ea/el.
Scuza-ma, dar ii impartasesc aceeasi viziune.
ce a zis el, fix asta voiam si eu sa raspund.
nici eu nu-mi permit sa am in anturaj prieteni care ar vrea sa se sinucida din cel mai prostesc motiv, si anume din dragoste.
pare insensibil ce zice el acolo, dar are dreptate.
cei care tanjesc dupa iubire si nu se simt bine singuri, sunt sanse mari sa fie niste anosti si cand gasesc iubirea, deci nu se schimba nimic.
Nu că e vorba de cineva anume de pe TPU. Sunt mulți pe TPU, dacă ai fost atentă și dacă ești de ceva timp pe aici, care pun întrebări de genul. Eu am întrebat la general.
Am fost atentă, să știi că am o memorie foarte bună, dar tu ai spus,, și dacă respectiva persoană" așa că am presupus că e vorba de cineva. Nu sunt proastă, să știi. Și chiar dacă o persoană nu crede în rai și iad, măcar gândul la asta o va sau îl va speria.
Legat de subiectul in sine, sunt 2 tipuri de oameni: cei care vor atentie (care vor sa moara din motive stupide) si cei care chiar au motive sa se sinucida.
numai cei care trec prin ce trece a doua categorie de oameni ii pot intelege in mare parte, pe sinucigasi.
nu as opri pe nimeni sa se sinucida, pentru ca nu vreau sa prelungesc suferinta nimanui bagandu-i pe gat clisee.
cand chiar ai probleme adevarate, si motive reale sa te sinucizi, vorbele de incurajare sunt de prisos.
eu ii admir pe sinucigasi, am zis-o pe site de cate ori am avut ocazia, pentru ca iti trebuie cel mai mare curaj sa te afunzi in necunoscut, adica moartea.
cand toti fug de moarte, si tu ai curajul sa o intalnesti...nu te face decat extrem de curajos, pentru ca sfidezi legile atat de controversate si discutate de biblie: rai, iad, condamnari dupa moarte.
they just dont give a cr@p, vor doar pace si liniste.
si chiar o merita din plin aia care chiar traiesc intr-un iad...merita sa aiba parte de liniste si au tot dreptul sa si-o ofere singuri, daca ei cred cu tarie ca suicidul e singura solutie.
am dat de multe persoane care au vrut sa se sinucida, mostly online.
imi amintesc cat de mica si prostuta am fost de incercam sa-i salvez si sa-i incurajez pe unii...chiar si aici pe site, incercam sa ii ascult pe unii, sa vad cu ce sfaturi sa ajut.
cred ca imi pasa, imi placea sa fiu de ajutor, nu o faceam de fatada, sau sa primesc laude.
sincer, regret ca am facut asta, pentru ca mi-am dat seama ca nu merita de mult timp sa incerci sa opresti pe cineva din suicid.
pentru ca toti aveau motive stupide sa o faca...din dragoste voiau cam toti sa se sinucida, sau din cauza ca erau urati si nu atrageau fete, deci tot felul de prostii.
iar cei care au probleme reale, cand nici eu nu pot sa fac nimic pentru ei, cand ei singuri trebuie sa se ajute, nu vreau sa mai am contact cu ei.
fug de depresivi, de ceva vreme, pentru ca vreau oameni veseli pe langa mine.
nu vreau sa mi se strice dispozitia, imi pare rau pentru unii, dar nu vad rostul sa fiu prietena cu depresivi, simt ca ma trag in jos si nu au nicio utilitate pentru mine.
normal e sa suferi in tacere, nu sa te smiorcai pe la altii, asteptand mila sau ajutor.
doar TU SINGUR te poti aduna si ajuta, nimeni nu o va face in realitate.
asta inseamna sa fii cu adevarat puternic, sa te ridici singur, nu sa astepti sa o faca altii.
de exemplu unul care e intr-un stadiu terminal de boala si se omoara ca sa nu mai fie o povara pentru cei din jur.
pentru astia...jos palaria.
nu am nimic cu aia care se mai descarca pe la altii, ca oricine mai are nevoie sa discute nasoale cu cineva...insa numai sa nu ceara ajutor sau mila.
in rest, daca esti sanatos, poti face orice, nu mai ai nicio scuza.
sunt multe de discutat pe tema asta, nu poti stii ce e in sufletul nimanui, nu stii ce situatie are, ce probleme are cu oamenii din jur, cu familia, cu prieteni, dar nu merita sa te omori pentru altii, asta e ideea.
deci, ca o concluzie, ii admir pe sinucigasii care nu vor atentie, care se omoara in spatiul lor propriu si personal, care nu vor sa ii traga si pe altii in jos cu gandurile lor negre si bine intemeiate, pentru ca in realitate, in ciuda aparentelor, nimanui nu-i pasa de ei in majoritatea cazurilor.
oamenii sunt doar la bine langa tine, nu si la greu.
si cel mai important, cu depresia nu te joci.
sunt atatea vedete care s-au sinucis, si de aici tragem concluzia ca desi ai bani c#calau, viata e mult mai complexa de atat, sunt probleme pe care nici banii nu le pot rezolva.
desi sincer, daca eu una as avea atatia bani, nu mi-ar mai trebui nimic...nici iubire si nici ce mai vor alti mediocri si cliseici.
dar gandirea mea e una, restul cu gandirea lor. nu am pretentia sa gandeasca toti ca mine.
insa chiar si pe sinucigasii celebri ii inteleg, pentru ca repet, cu depresia nu te joci si nu poti stii ce probleme au avut acestia.
imi e mai mult sila de aia care baga clisee de fatada si se dau eroi de fata cu lumea, ca sa primeasca laude.
gen cum e pe facebook.
cand moare nu stiu cine, sau se sinucide nu stiu cine...se dau in spectacol si joaca un teatru din ala lacrimogen si libidinos; pentru ca a doua zi sa uite si sa se comporte ca si cum nimic nu s-a intamplat.
"desi sincer, daca eu una as avea atatia bani, nu mi-ar mai trebui nimic...nici iubire si nici ce mai vor alti mediocri si cliseici."
Uite și diferența dintre noi, tu îi consideri mediocrii pe oamenii care tânjesc după iubire, eu îi consider mediocrii pe oamenii care tânjesc după bani. Mie în viață iubirea îmi oferă și îmi va oferi mult mai multă satisfacție decât banii. Bani am cât trebuie, sunt modest și nici nu îmi trebuie mai mult, însă iubirea adevărată nu se poate cumpăra cu bani. Oamenii bogați cam încearcă să cumpere dragostea cu ajutorul banilor dar nu reușesc, ei așa cumpără doar ceva foarte superficial cu acei bani, se cam înșală singuri și mulți ajung fără acest fel de satisfacții. Tu zicând că un om pentru care dragostea/ familia reprezintă adevărata valoare este unul anost cam concluzionez că anostitatea e prezentă în întregime la tine. Oamenii sunt diferiți și unii tânjesc după lucruri materiale, iar alții după lucruri cum îmi place să le spun eu, superioare, lucrurile care nu pot fi cumpărate. Nu știu cum poți judeca un om ca fiind anost dorindu-și ceva ce nu poate obține cu bani, ceva ce nimeni nu îi poate lua și ceva ce nu poate dispărea după prima criză financiară. Văd că ești extrem de superficială. Eu îți doresc succes să obții cât mai multe hârtii din alea cu care nu știu cât de mult te vei putea umple pe dinăuntru, doar poate pentru tine contează pe dinafară, cu haine scumpe, genți la fel dar pe dinăuntru preferând să fii un nimic care ar prefera să fie totuși un produs pe care îl poți cumpăra sau vinde extrem de ușor, o jucărioară pentru societatea noastră superficială. Dacă reușești ce îți propui să îmi spui și mie.
Ah deci din tot romanul pe care l-am scris, se pare, degeaba...tu tot ce ai vazut a fost aia.
pentru ca tu nu mai ai altceva in cap decat iubire.
restul expunerii mele nu mai conteaza, nu?
tocmai am spus ca nu am pretentia sa gandeasca toti ca mine, insa, din experienta mea, aia care erau toata ziua cu iubirea in gura, erau extrem de anosti si cam oligofreni.
exemplul perfect erau aia peste care dadeam, aveau destui bani dar erau tristi ca nu aveau cu cine sa-i cheltuie.
deci cum bah asa ceva?
pai tocmai aia e, cand ai bani iti permiti sa dai peste tot felul de oameni, ca ti permiti sa te duci oriunde in lume, sa vizitezi atatea locuri, culturi, e imposibil sa nu dai de cineva sau de...mai multe dudui odata.
asta inseamna anostitatea suprema, de aia zic ca aceste specimene sunt anoste singure, si ar fi anoste si cand ar fi cuplate, pentru ca nu s-ar schimba nimic.
daca tu de unu singur si cu banii pe tine nu stii cum sa te distrezi...e vai si amar.
ai dreptate, iubirea tine de foame, nu banii...cum am putut sa fiu atat de ignoranta?!
data viitoare cand ma duc la supermarket, ii zic casieritei ca nu am bani, dar am multa iubire de oferit.
oare cata iubire inseamna de fapt, un dolar? ca sa ma duc sa mi convertesc banii in iubire.
"Ah deci din tot romanul pe care l-am scris, se pare, degeaba...tu tot ce ai vazut a fost aia.
pentru ca tu nu mai ai altceva in cap decat iubire.
restul expunerii mele nu mai conteaza, nu?"
Ba contează și ai zis bine ce ai zis în mare parte numai că am comentat la ceea ce m-a deranjat strict pe mine și m-am simțit jignit de un om superficial, nu puteam să nu zic ceva.
"tocmai am spus ca nu am pretentia sa gandeasca toti ca mine, insa, din experienta mea, aia care erau toata ziua cu iubirea in gura, erau extrem de anosti si cam oligofreni."
Nu știu ce experiențe ai avut tu, cu cine ai avut tu, dar se vede că nu au fost prea plăcute.
"pai tocmai aia e, cand ai bani iti permiti sa dai peste tot felul de oameni, ca ti permiti sa te duci oriunde in lume, sa vizitezi atatea locuri, culturi, e imposibil sa nu dai de cineva sau de...mai multe dudui odata."
E imposibil să nu dai peste cineva și dacă doar călătorești prin țară puțin, dar unii au nevoie de multe, muuulte călătorii ca să se convingă în final că dacă nu au putut găsi ceva nici aici va fi greu să găsească și altundeva sau se limitează la foarte puțin.
"asta inseamna anostitatea suprema, de aia zic ca aceste specimene sunt anoste singure, si ar fi anoste si cand ar fi cuplate, pentru ca nu s-ar schimba nimic.
daca tu de unu singur si cu banii pe tine nu stii cum sa te distrezi...e vai si amar."
Așa este, e vai și amar, dar când ai bani e greu să îți dai seama cine are sentimente sincere sau cine este prefăcut. Când ai bani ești înconjurat în cea mai mare parte de oameni prefăcuți care în momentul în care rămâi fără ei vor pleca, te vor lăsa baltă. Banul te cam face să trăiești o iluzie.
"ai dreptate, iubirea tine de foame, nu banii...cum am putut sa fiu atat de ignoranta?!"
Am vrut să specific special pentru tine că am o situație financiară modestă prin asta făcând o referire poate prea subtilă pentru tine că un om poate avea nu prea mult, dar se poate descurca cu ce are și poate avea satisfacții cu adevărat mari cu ce are.
"data viitoare cand ma duc la supermarket, ii zic casieritei ca nu am bani, dar am multa iubire de oferit."
Sau data viitoare vin eu cu câteva sute de euro și te...nea, nu am nevoie de oameni din ăștia. Oricum se găsește altcineva.
Sau mergem împreună la magazin, tu îți iei din banii ăia mulți ai tăi o geantă de 3000 de euro, eu vin cu gagică-mea și îi iau o genată cu 100 de euro maxim, dar spre deosebire de geanta aia, pe ea o voi păstra toată viața și nu va fi ceva superficial.
Eu sper să îți găsești un bărbat materialist, dacă nu ai vrea un "anost", așa cum îi zici tu, care să îți ofere ceva sincer și frumos, să îți ofere dragoste. Deci multă baftă în viață! Chiar sper să fii satisfăcută cu lucrurile astea, sincer. Eu zic la fel de sincer că nu am cum.
Am zis ca nu stiu sigur. Vazand intrebarea acum am presupus ce am vazut atunci. Omu avea probleme majore acasa si avea si el nevoie de niste companie. Dar tu nu ai intelege asta tu Cea mai Cea de pe planeta care nu are nevoie de barbati si bla bla bla-uri de astea. Online toti suntem niste bla bla bla-uri dar poate in realitate suntem vai steaua noastra.Nu stiu si nici nu m-a interesat vreodata. De fel imi bat joc de oamenii prosti ( asta nu ma face nici pe mine prea inteligent presupun ) dar niciodata de aia bolnavi. Cica rade de ala in varsta ca o sa ajungi si tu asa, niciodata de ala bolnav ca nu ai vrea sa fii in locul lui.
Ce zic eu si ce zici tu.
nu am ras de nimeni!
nici nu am vazut partea cu bolnavul, dar sa stii ca si aspectul asta e irelevant.
adica faptul ca esti bolnav, nu este o scuza in a alege sa te agati de o persoana si sa o obligi practic pe aia sa te sustina...sa fii o povara pentru ea.
asta e egoism!
cand esti bolnav, te retragi frumos si nu ii obligi pe altii sa te sprijine, pentru ca asta nu e barbatie adevarata.
barbatia adevarata e aia cand nu te agati de oameni, e aia cand te sustii singur psihic.
e pur si simplu patetic.
nu am zis ca sunt cea mai cea de pe planeta, si ca nu am nevoie de barbati, doar ca eu am nevoie de chestii utile si practice, care imi aduc folos.
sincer, mie iubirea nu mi-a adus nimic util.
greu de crezut pentru tine, dar am fost indragostita si am iubit, sa stii.
doar ca, nu am nevoie de iubire sa ma simt completa.
asta e firea mea, una detasata si rece.
stii cand sunt eu romantica? de fapt, cea mai romantica? la orgaszm.
orgaszmul este ceva util, practic si care ma transforma intr-o orchestra.
imi place cum ma transform la orgazsm, imi place ce devin la orgazsm.
dedicatie pentru voi, astia cu iubirea in gura toata ziua.
https://www.youtube.com/watch?v=Xu_fgRcAo4E
nu am nimic impotriva iubirii, nu vreau sa fiu inteleasa gresit.
am ceva cu aia care stau cu iubirea in gura toata ziua si tocmai astia sunt cei mai lipsiti de substanta, desi pare un paradox ce spun.
pentru ca foarte rar gasesti ceva sincer, special, care te innebuneste, pur si simplu, dar in sens pozitiv.
foarte rar gasesti cupluri care din priviri se inteleg, care nu mai au nevoie de vorbe, care din gesturi si priviri se vede ca au ceva real si sincer.
luam foc cand vedeam prin oras asa zise cupluri care stateau fata in fata la aceeasi masa si vorbeau prin telefon, isi scriau mesaje, nici macar nu se uitau unu la altul.
nu mai dau si alte exemple de specimene care cica iubesc sincer.
cum sa fie specimenele astea pline de substanta?
iti este practic sila sa mai rostesti cuvintele "te iubesc" cand tocmai maimutele astea le rostesc mereu, cum zice si badea, "iubirea e o tarfa ieftina pentru ca e in gura tuturor".
nu fug de iubire, de indragosteala, doar ca o fac foarte rar, tocmai din cauza ca oamenii cu adevarat speciali sunt foarte rari.
deci ce simt eu e perfect normal...asta inseamna ceva normal in societatea asta.
nu sa iubesti pe orice trepanat/a care iti iese in cale.
"sincer, mie iubirea nu mi-a adus nimic util."
O singură propoziție prin care eu înțeleg tot. Îmi pare sincer rău pentru tine, nu toți avem noroc în asta. Eu mă bucur că ai reușit să îți focalizezi atenția și principiile pe altceva, chiar dacă e ceva superficial, totuși te face să uiți de anumite eșecuri din viață.
"pentru ca foarte rar gasesti ceva sincer, special, care te innebuneste, pur si simplu, dar in sens pozitiv."
Adevărat, dar crede-mă, meriți să cauți acel lucru.
"foarte rar gasesti cupluri care din priviri se inteleg, care nu mai au nevoie de vorbe, care din gesturi si priviri se vede ca au ceva real si sincer."
Cei care au reușit asta îți vor spune și ție mai mult ca sigur că se poate, dacă nu pornești din start cu ideile tale. Și știi ce? Tu ai jignit și o parte din acei oameni și chestia asta a fost cea care m-a deranjat.
"iti este practic sila sa mai rostesti cuvintele "te iubesc" cand tocmai maimutele astea le rostesc mereu"
Dacă sunt oameni care habar nu au de valoarea acelor cuvinte, ce te oprește să fii altfel? Te dai de partea majorități acum, nu? Poate ți se pare mai ușor să mergi pe drumul ăsta, dar e unul regretabil, crede-mă.
"nu fug de iubire, de indragosteala, doar ca o fac foarte rar, tocmai din cauza ca oamenii cu adevarat speciali sunt foarte rari.
deci ce simt eu e perfect normal...asta inseamna ceva normal in societatea asta.
nu sa iubesti pe orice trepanat/a care iti iese in cale."
Ce am zis mai devreme. Tu preferi să renunți din prima, preferi să fii aia normală care se conformează la normalitatea din societatea asta jalnică și superficială. Nu ți-o spun în nume de rău, dar nu e bine. Nu zice nimeni să ei orice trepanat care îți iese în cale dar merită să ai răbdare că odată îți va ieși acel gen de om sincer de care vorbeai mai devreme.
Sper sincer să te mai gândești la lucrurile astea, poate încă mai poți schimba anumite chestii. Baftă, oricum, cum spuneam.
Eva1997 întreabă: