Despre Craciun : Craciunul a luat "nastere" in secolul al-IV-lea cand Biserica Crestina a hotarat ca este necesar sa eclipseze sarabatoarea nasterii zeului Soare din traditia paganilor cu un alt eveniment important. Au hotarat astfel ca la data de 25 decembrie sa se sarbatoreasca nasterea lui Iisus Hristos, desi se pare ca aceasta ar fi avut loc spre sfarsitul iernii si nu la inceput. Treptat, Sarbatorii Nasterii Domnului i s-au adaugat mai multe obiceiuri - Mos Craciun, bradul de Craciun, Obiceiul de a avea un brad nedecorat de Craciun a aparut in Germania patru secole mai tarziu, dar avand acelasi scop: cel de a inlatura religia pagana din sanul unei civilizatii (de acesta data fiind vorba de celti). Celtii adorau stejarul, drept simbol al invierii naturii; sarbatoarea sa coincidea cu Echinoctiul de Primavara. Sfantul Bonifaciu a hotarat taierea stejarilor. Legenda spune ca, in cadere, stejarul a rupt toti pomii din jur, mai putin unul - bradul. Prin urmare, acesta a devenit noul copac sfant. Treptat, in ziua de Craciun in casele fiecaruia a inceput sa apara un brad neimpodobit. Cateva secole mai tarziu in brad au fost puse lumanari aprinse si mere coapte, iar mai tarziu beculete si instalatii elecrice - pentru simplul motiv ca erau mai practice si mai usor de folosit. Se pare ca Martin Luther, reformatorul protestant a fost cel caruia i-a venit prima data ideea de a decora bradul. Mos CraciunDespre Mos Craciun exista mai multe ipoteze: prima spune ca Mos Craciun ar fi de fapt Mos Nicolae. Acesta din urma avea obiceiul de a vizita in noaptea de 5 spre 6 pe cei cuminti si de a le oferi daruri. Insa zilele de 5 si 6 corespundeau cu sarbatoarea bradului din vechiul zodiac, prin urmare prezenta lui Mos Niculae a fost asociata cu bradul si deci si cu Craciunul. Unele popoare (precum romanii) au pastrat ambii "mosi". In realitate exista doar unul. O alta varianta povesteste despre pastorul Craciun a carui sotie a primit-o in gazda (in grajdul sau) pe Fecioara Maria. Craciun s-a infuriat pentru decizia sotiei sale si i-a taiat mainile acesteia. Fecioara Maria insa i le-a lipit la loc. Vazand mininea, Craciun se converteste la crestinism si incepe sa faca o multime de cadouri slugilor sale. VasculVascul era o planta sacra in traditia mai multor popoare pagane. Era simbol al iernii, dar si al sarbatorii astfel ca desi convertiti paganii o foloseau in continuare de Craciun. Romanii au preluat obiceiul in ciuda impotrivirii Bisericii care ulterior s-a vazut nevoita sa accepte situatia. Obiceiul sarutului sub vasc apartine scandinavilor. Acestia asociau vascul cu zeita dragostei Friga, astfel incat se obisnuia sarutul atunci cand intalneau crengute de vasc. Felicitarile de CraciunIn 1843 Sir Hanry Cole a comandat 1000 de felicitari pentru a le trimite cunoscutilor. Fara a-si dea seama a initial un obicei.
Despre Brad : Unul dintre simbolurile sarbatorilor de iarna este bradul care se impodobeste in ajun de Craciun. Dar de-a lungul timpului, si in diverse zone ale lumii, bradul este mai mult de atat.
Bradul de nastere era daruit de parinti sau de rude nou-nascutului pentru a-l pazi pe acesta de duhurile si ursitoarele rauvoitoare. Bradul daruit nu era taiat, ci doar ales in padure, iar pe scoarta lui se incrusta numele sau insemnul familiei nou-nascutului. La fiecare aniversare a copilului, parintii si rudele veneau la brad, ii inchinau ofrande si rosteau rugaciuni. Dupa datina, tanarul lua el apoi in grija bradul, frate spiritual, neglijarea copacului echivalind cu desconsiderarea propriei persoane.
Bradul de judecata juca rolul unei instante divine. Juramintul rostit in fata in fata arborelui dobindea astfel trainicie. De exemplu, vataful calusarilor, inainte de a porunci cetei sa inceapa jocul, isi infingea sabia intr-un brad- numit brad de
juramint-, jurind apoi pe ea. De
asemenea, se practica asa-numita "judecata divina" a bradului: omul banuit de a fi savirsit o faradelege era legat de un brad timp de trei zile si trei nopti; daca in acest interval nu era sfisiat de fiare sau lovit de trasnet era lasat liber si considerat nevinovat, caci se credea ca fusese judecat de brad.
Copacul vesnic verde prezida totodata judecata obsteasca: satul se aduna in jurul unui brad pentru a lamuri si potoli conflictele dintre tarani.
Tinerii care urmau sa se casatoreasca participau odinioara la o ceremonie prenuptiala in cadrul careia se fagaduiau unul altuia dinaintea unui brad de nunta. Incalcarea legamintului facut in fata bradului atragea asupra lor oprobriul obstii. In Oltenia, in ajunul nuntii, exista obiceiul ca mirele sa trimita miresei un brad, printr-un flacau, ca simbol al legaturii ce urma sa ia fiinta intre ei. In alte regiuni, bradul de nunta a fost inlocuit cu marul sau chiar cu florile de mar.
La moartea unui tanar, se punea sau se planta pe mormant un brad funerar impodobit cu panglici si fructe, de obicei chiar copacul ce-i fusese daruit la nastere. Cand murea un om plecat departe de ai sai, in cosciug era asezat un brad in locul celui disparut.
In Translivania, in zilele de nedeie, se punea un "brad de pomana" impodobit cu fructe si dulciuri in mijlocul mesei incarcate cu pomeni. Dupa slujba de la praznicul nedeii, se imparteau saracilor bucatele de pe masa, iar dulciurile si fructele erau daruite copiilor.
Potrivit unei credinte arhaice, bradul sadit intr-o livada facea pamintul mai manos si recolta bogata.
La inceput, taierea unui brad avea loc numai in cadrul unui ritual, in care ofrandele si darurile trebuiau sa rascumpere intrucatva sacrilegiul taierii. Pierzandu-si cu timpul caracterul sacru, lemnul de brad a devenit in chip firesc materia prima de constructie a troitelor, a stalpilor monumentali si a altarelor.
Dar impodobirea bradului este o traditie precrestina, care isi are radacinile in cele mai vechi timpuri, cu mult inainte de nasterea lui Hristos.
Desi aceasta origine nu este contestata de nimeni, parerile raman impartite cu prvire la semnificatia traditiei impodibirii bradului de Craciun: unii vad in el o reprezentare a ,,arborelui lumii’’, altii il considera o referire directa la ,,arborele Paradisului’’, impodobit cu mere de un rosu aprins, care amintesc de pacatele comise de primii oameni, inaintea de alungarea lor din rai.
In secolul al VII-lea, un calugar din Devonshire a venit in Germania pentru a raspandi cuvantul Domnului. O legenda spune ca s-a folosit de forma triunghiulara a bradului pentru a simboliza sfanta treime. Bradul a fost decorat pentru prima data la Riga in 1510. La inceputul secolului al XVI-lea, Martin Luther a decorat bradul cu lumanari, pentru a le sugera copiilor sai sclipirea stelelor de pe cer.
Tot in secolul al XVI-lea, apar in Germania primii brazi decorati cu figurine modelate din paine, acadele si ornamente din hartie colorata. Tot in Germania a fost inventata beteala, care se facea chiar din argint. In America, bradul de Craciun apare pe la 1747, in comunitatile germane din Pennsylvania, dar se raspandeste abia in secolul XIX.
In a doua jumatate a secolului al XIX-lea, obiceiul impodobirii bradului apare si pe teritoriul actual al Romaniei, cind primii studenti romani au inceput sa mearga la studii la universitatile din Berlin sau Viena. La curtea regala a dinastiei Hohenzollern, sosita in Tarile Romane in 1860, s-au impodobit pentru prima oara brazi de Craciun, obiceiul fiind imediat imitat de bucuresteni. Obiceiul s-a suprapus peste cel al butucului de Craciun. Ritual azi disparut, dar atestat inca de la romani, butucul de Craciun, un trunchi de brad taiat (jertfit) si ars pe vatra in noaptea de 24 spre 25 decembrie, simboliza moartea si renasterea divinitatii.
La mijlocul anilor '60, apar primii brazi artificiali, din aluminiu argintiu, importati din America.
Acum exista pe piata brazi pentru toate gusturile, artificiali sau naturali, iar in ajun de Craciun sunt nelipsiti din orice casa, decorati in toate culorile, cu tot soiul de globulete, ingerasi si stelute.
Cred ca cea mai frumoasa si mai iubita de cei mici si mari, saraci sau bogati este sarbatoarea Craciunului. Veche de peste doua milenii, raspandita pe tot globul, cea mai importanta sarbatoare a crestinilor este asteptata cu emotie si bucurie. Craciunul este asociat cu feeria iernii, cu puritatea zapezii si este o sarbatoare emotionanta mai ales pentru copii care asteapta sosirea lui Mos Craciun. Semnificatia religioasa a Craciunului este nasterea Mantuitorului Isus Hristos, fiul lui Dumnezeu trimis pe pamant sa ajute oamenii sa devina mai buni, mai credinciosi, mai ingaduitori. Aceasta sarbatoare semnifica nasterea, creatia si vesnicia Universului. Pe langa sosirea lui Mos Craciun o alta bucurie este Bradul de Craciun, acest pom venerat, care ramane verde tot anul, ne aduce in case mirosul padurii, este simbolul puritatii si vesniciei.
Uite aici niste link-uri despre semnificatia Craciunului si a bradului si versurile unor colinde.
http://www.kudika.ro/articol/special/3722/Semnificatia-Craciunului.html
http://www.eva.ro/......-6716.html
http://godessdiana88sex1.blogspot.com/......tiile.html
http://www.versuri.ro/artist/mh_colinde.html