Două întrebări:

1. Cum ați defini o persoană care vrea să reușească un lucru (sau mai multe) din prima, să fie eficientă, iar dacă nu reusește, se autosubestimează?

2. De ce (unele) persoanele tăcute au și cele mai violente reacții atunci când sunt provocate?

1. O persoana care se auto saboteaza, care are prea multe complexe, dar de care ar trebui sa scape musai, daca vrea sa reuseasca. Asta in cazul in care se subestimeaza. Dar daca isi face autocritica dupa fiecare esec (intr-un sens constructiv sau motivational), atunci e o persoana ambitioasa, dornica de a evolua.
2. Sunt genul de persoane care au o toleranta mai extinsa, care le permite sa nu reactioneze de fiecare data atunci cand sunt pusi in situatii provocatoare. Acum, toleranta asta poate fi una aparenta, in sensul ca, de fapt, sunt genul care se autocenzureaza foarte mult, fie sunt mai zen de felul lor, pana-i calci pe coada. Cei din prima categorie sunt plini de angoase si frustrari, din pricina autocenzurii, a autoinhibarii si cedeaza nervos la modul vulcanic, atunci cand li se rupe supapa.
Dar de obicei poti sa-i distingi pe cei din prima categorie fata de cei de tip zen. Primii sunt ceva mai ursuzi, mai inchisi in ei, mai intunecati.