Am o ruda care si-a pierdut un baiat, plange mereu cand isi aduce aminte, nu e asa usor.Sunt lucruri dureroase, raman urme adance, nu poti tu intelege durerea unei mame ce si-a pierdut copilul.Au trecut peste 20 de ani, iar tu zici de 2-3 luni
Da, raman urme adanci. Nu contest. Dar pentru cat timp?
Ce incerci sa prezinti in ex. tau e un caz izolat. Normal ca ma-sa lu' ala il va jeli toata viata, in adancul ei. Ca se zice ca nimic nu se compara cu iubirea de mama.
Restul? Deja de la o sapt. doua vor zambi si vor rade ca si cum nimic nu s-a intamplat. Ca nu poti suferi toata viata dupa ceva oricum ireversibil (ca moartea cuiva drag). Nu e nici indicat si nici sanatos. Suntem facuti sa mergem mai departe si sa trecem relativ repede peste astfel de dureri.
Ma repet, ce prezinti tu este un caz izolat.
Hmm interesant, deci tu le dai oamenilor dreptul sa traiasca sau cand sa moara?
Ce sau cine iti ofera tie acest drept?
Sper ca nu te deranjeaza prea mult sa stii planuiesc s-o omor pe maica-ta
si ea e femeie n-are nici suflet si ori cum e aproape moarta
Daca te sinucizi, renunti la viata, nu mai ai sansa de a primi viata vesnica. Daca iti primesti pedeapsa, ai totusi sansa in continuare sa fii salvat de jertfa lui Isus.
In loc sa te bucuri ca esti aleasa mea, cica te urasc, din iubire honey, vom muri ca romeo si julieta doar ca in filmul asta eu aleg pentru amandoi
Hai ma zi-mi de ce vrei sa ma ucizi plictisitule?(De parca nu mi-ar fi de ajuns facturile)
Nu esti o fata serioasa, nu stii sa deosebesti realitatea fata de imaginatie, esti nebunatica de fel, isi creezi lumi imaginare, situati imaginare etc practic nu stie nimeni cand vb serios
Moartea e o scapare cam usoara nu crezi? A doua, suporti consecintele, ca de iadul uman suntem siguri, de cel divin, mai asteptam pana murim.
Ma gândesc si eu ca vrei sa o omori, o fi ea batrânã dar totusi se mentine mai bine ca tine.
Eu nu zic nu, orice e posibil, si asta tot nu e un motiv suficient de bun pentru a ma omor
Macar sa mor cu folos la naiba "trebuie sa fie ceva glorios, hi-hi-hi mai incearca )
Tu vezi ceva moral in a ucide? tocmai asta mi-a fost parerea, nu inteleg ce te-a facut pe tine sa crezi ca as fi zis ceva gresit...
Mă refeream la faptul că renunți la a fi prieten cu Ray.
Mi-ai comentat alt raspuns, de aici si nedumerirea/
Depinde de foarte multe cirmustante, nu e usor de zis nimic.
Da, e un caz izolat.
Depinde si despre ce persoana e vorba.
Am zis cazul asta ca e singurul pe care il stiu, in rest ..cunosc si frati care nu se au ca fratii Adica nu se cunoaste ca sunt frati, nu se ajuta la greu, de abia se suna, sunt toti pe interes, zici ca nu sunt din aceeasi familie iar daca s-ar intampla ceva grav, poate ca ar fi tristi pentru doua trei saptamani ( maxim ) si apoi si-ar vedea de viata fara sa le pese.
Iar legat de cazul meu, ai dreptate, infara de mama lui nu e alta persoana care sa fie afectata.Au fost atunci un timp, apoi gata, nu mai au avut treaba, mai arunca cate un "ce rau imi pare" si apoi trec deja la alt subiect.