Dacă e 100% virtuală, cred că e deja un defect/handicap, pentru cel ce simte mereu nevoia de refugiu si izolare in lumea virtuală.
În rest, dacă le combini, in mod echilibrat, e o completare. O relaxare...
Nu e o fuga de realitate. Ca si cand discuti online, tot cu oameni discuti, nu discuti cu calculatoare.
Nu mi se pare că una o exclude pe cealaltă.
Depinde de persoană și de cum se raportează el la fiecare, dar în general, nu e.
In unele cazuri este, sunt destule persoane care se "refugiaza" in lumea virtuala, nu mai ies din casa, nu mai fac nimic altceva.
O lașitate. Dar depinde de și de conjunctura.
Mai poate fi și o forma de autism pe lângă afecțiunile psihice.
Dar și mulți Romani Și gipsy sunt de cea mai joasa speță, decât sa stai într-o companie proasta, cu oameni toxici care nu te respecta mai bine o arzi asa, dar de aia avem libertatea de a alege cu cine sa ne petrecem timpul, dacă nu ieșim din zona de confort problemele de ordin mintale se aprofundează ducând cu timpul la antisiocialitate și asocialitate respectiv anxietate, când te izbesti de realitate vei fi luat de prost, vei fi victima bully-ng fiindcă nu te vei putea adapta de nici un fel.
Vorba aia degeaba ești deștept dacă stai toată ziua în casa, personalitatea individuala, și cea carismatica te face sa te adaptezi dacă nu te naști cu asa ceva fiind ceva nativ e ca și cum ai avea un handicap, ești pampalau.
Astea sunt caracteristici native, nu suntem toți pentru a ne integra în societate sau a ne adapta.
Da.Și unii din noi care aici pe site cică "ajutăm" suntem dovada. Câți dintre noi "ajutăm" cum o facem aici și în realitate? Când vedem pe cineva că este trist, supărat sau chiar atunci când un străin vine și îți cere ajutorul, câți dintre noi sărim să i-l oferim? Aici pe site și în general în mediul virtual ne dăm ce nu suntem, ne creăm o viață de vis, ne creăm propriul univers. Unii prin mediul online duc o viață paralelă față de cea reală.
Absolut da, dacă e vorba DOAR de o viață virtuală, sau predominant de o viață virtuală.
E normal ca viața reală să fie într-un procentaj covârșitor.
Viata virtuala e tot reala, tot cu oameni reali vorbești ca nu vorbești cu roboti doar ca virtual poți vorbi mai deschis, fără rușine și fără frica.