Pune o întrebare

Conversaţii

în 9 Octombrie 2017 | a întrebat:

Eu am prieteni imaginari. Voi aveti?

25 Raportează Evaluează

Răspuns Câştigător

în 9 Octombrie 2017 | a răspuns:

Nu.Prietenul imaginar este mai mult un fel de a spune adica te gandesti ca vorbesti cu oa numita persoana si atunci vorbesti singur prin casa sau mananci cu cineva ajuti pe cineva dar activitatile astea le faci de fapt sigur.Esti constient ca nu e nimeni acolo dar te gandesti ca ar fi.Mai avem cand suntem mici sau cei singuratici si retrasi

Răspunde

Ordonare:

24 răspunsuri:

în 9 Octombrie 2017 | a răspuns:

Vocea din capul meu

Răspunde Raportează Evaluează

în 9 Octombrie 2017 | a răspuns:

Vreo 50.

Răspunde Raportează Evaluează

în 9 Octombrie 2017 | a răspuns:

Am febra.

Răspunde Raportează Evaluează

în 9 Octombrie 2017 | a răspuns:

Eşti pe poziţia

69
în clasamentul zilei

Mulţumim pentru răspunsul tău!

Răspunde Raportează Evaluează

în 10 Octombrie 2017 | a răspuns (pentru PersonajFictiv):

straight face asta faci cu prietenii imaginari?

Răspunde Raportează Evaluează

în 10 Octombrie 2017 | a răspuns (pentru GoldenZenith):

Hm,le si abuzez deseori. thinking

Răspunde Raportează Evaluează

în 10 Octombrie 2017 | a răspuns (pentru PersonajFictiv):

Vad copiii ăștia, așa vorbesti? straight face

Răspunde Raportează Evaluează

în 10 Octombrie 2017 | a răspuns (pentru GoldenZenith):

Pai nu mereu, de multe ori autocorectul e misogin, pervers si restul, vorbesc serios, probabil e defect in anumite zile ..sau poate e femeie si e in ziua aia si mai mna, stii cum e doar.

Răspunde Raportează Evaluează

în 10 Octombrie 2017 | a răspuns (pentru PersonajFictiv):

laughing o dai la întors acuuum.

Răspunde Raportează Evaluează

Ascunde conversaţia (5 răspunsuri)

în 9 Octombrie 2017 | a răspuns:

Da.Am un demon cu care vorbesc cand sunt trista sau singura.Imi mai da sfaturi din cand in cand, sau imi spune de ce sunt proasta in unele situatii si ce ar trebui sa fac.E de treaba.

Răspunde Raportează Evaluează

în 10 Octombrie 2017 | anonim_4396 a răspuns:

.oarecum...

Răspunde Raportează Evaluează

în 10 Octombrie 2017 | anonim_4396 a răspuns:

Aveam unu, il chema Dumnezeu.

Răspunde Raportează Evaluează

în 9 Octombrie 2017 | a răspuns:

Niciodata nu am inteles cum poti avea unul sau vorbi cu unul. Tu chiar ii vezi? Ei iti vorbesc inapoi?

Răspunde Raportează Evaluează

în 9 Octombrie 2017 | a răspuns (pentru Freya1):

Imi pare putin straniu, sa vorbesti in gol, prin casa. Sa-i vorbesti cuiva stiind ca nimeni nu te asculta. Tu ai avut prieteni imaginari?

Răspunde Raportează Evaluează

în 9 Octombrie 2017 | a răspuns (pentru 393Dan):

Cand am fost mica am avut unu si da era straniu laughing

Răspunde Raportează Evaluează

în 9 Octombrie 2017 | a răspuns (pentru Freya1):

Cum il/o chema? Era om, animalut, altceva?

Răspunde Raportează Evaluează

în 9 Octombrie 2017 | a răspuns (pentru 393Dan):

Era om cineva de pe la tv...

Răspunde Raportează Evaluează

în 9 Octombrie 2017 | a răspuns (pentru Freya1):

Ok xD cam am inteles atunci

Răspunde Raportează Evaluează

Răspuns utilizator avertizat

în 9 Octombrie 2017 | explică (pentru 393Dan):

Da. Și încă mai am.

Răspunde Raportează Evaluează

în 9 Octombrie 2017 | a răspuns (pentru KKarl):

Inteleg,

Răspunde Raportează Evaluează

Răspuns utilizator avertizat

în 10 Octombrie 2017 | explică (pentru Freya1):

Dar dacă cel care are prieteni imaginari are 35 de ani, ce se întâmplă?

Răspunde Raportează Evaluează

în 10 Octombrie 2017 | a răspuns (pentru KKarl):

Esti singur.Este o problema in mare parte cand incepi sa cresti sa te maturizezi si inca mai ai prieteni imaginari sau apucaturi din copilarie te poate afecta.De ce? Pentru ca interactionezi cu oameni, vei sta cu cineva curand in casa etc si daca tu nu te-ai dezobisnuit sa vorbesti singur este posibil sa ai scapari in fata oamenilor care nu prea inteleg unele lucruri de genu si este jenant.
Uite eu nu mai am prieten imaginar ca si atunci cand am fost mica dar mai am inca o problema care o tin sub control cat pot...Pare ciudat si multi poate o ascund dar mie nu mie jena.De cand am fost mica atunci cand ma bucuram foarte tare aveam o reactie foarte ciudata spre exemplu imi agitam mainile sau picioarele (cred ca ai vazut ca majoritatea copiilor cand sunt mici fac asta) la mine intr-o mica masura a mai ramas, cand ma bucur involuntar corpul mi se agita daaaar avand varsta pe care o am controlez si incerc sa scap de acest tic si mai ales de fata cu alti deoarece DE LA O VARSTA NU MAI ESTE SI NU MAI PARE NORMAL IN FATA ALTORA

Răspunde Raportează Evaluează

în 9 Octombrie 2017 | a răspuns (pentru 393Dan):

Răspunde Raportează Evaluează

Ascunde conversaţia (10 răspunsuri)

în 28 August 2018 | a răspuns:

A fost o vreme în viaţa mea când mă simţeam cam ca eroul lui Hector Mallot. Şi-am început să cred că am un prieten imaginar cu care să pot discuta şi care mă va ajuta. Oamenii îl numeau "Dumnezeu". Apoi, după un timp am înţeles că asta-i cam nebuneală şi l-am lăsat. Decât aşa prieten, mai bine-i singur. Şi-am ieşit din cochilie şi-am văzut marea. Şi tare bine mi-a făcut mama Natură. Acum am prieteni reali. Şi buni.