Faza e ca am gandirea asta traieste clipa, asa ca nu las pe data viitoare, asta inseamna cantitati mari de calorii asimiliate rapid, cum as putea sa imi schimb modul de gandire? Sa ma gandesc si la ziua de maine? Sa nu mai fiu lacom?

Nu, daca nu simti sa faci asta de la sine, nu o vei face, degeaba gandesti tu ce e bine sa faci, simti altceva, si in general ce simtim ne invinge, si degeaba iti zice cine ti-o zice.
Pai deja sti ce sa faci! Sti ca nu trebuie sa fi lacom, sti ca e bine sa te gandesti si la ziua de maine! Asa ca aia e.

Dar daca poti, foarte bine, insa daca intrebi asta, e clar ca undeva ai o problema, altfel intrebarea asta nu ar mai fi existat.
Gandirea ta vine din varii motive, ori toate ori unele din ele:
1 - Dezamagiri in viata si deci motivatia este jos de tot, gen oricum nu mai conteaza, macar pe moment sa ma simt bine fie ce o fi, si daca motivatie ajunge la 0, nu mai conteaza ca sti ca te distrugi, deja nu te mai int nici asta la o adica. Deci probleme psihologice.
2 - Deficit de serotonina, asta duce la o pofta de mancare mai mare si nu neaparat de dulciuri chiar daca in special de dulciuri in general, independent de motivatii, ai o foame sau pofta de te deranjeaza, si de multe ori nu merge sa potolesti cu orice. De fapt asta e motivul general pentru care exista obezi chiar daca sunt bine in viata, doar ca nu se spune.

Dovada este ca SUA a scos un medicament care corecteaza acest deficit, se numeste Belviq (cine vrea dati o cautare pe google), problema este pe grupul de receptori 5HT2C unde daca e low serotonin apare problema asta.
Acel medicament stimuleaza serotonina acolo. De aia taierea din stomac e o idiotenie, ca cu acelasi stomac de pe azi pe maine dispare foamea si pofta in plus mai ales de duciuri! Simti ca nu mai simti gustul, ca nu mai intra nici daca vrei.
Eu am trecut prin asta, e incredibil! Si doar nu am taiat stomacu. Asa am slabit 17 kg, in mod natural.
Daca se ia un blocant de acei receptori de ex Peritol, se va observa o crestere pofta, scrie si in prospect.

Sa intelegi ca in foarte scurt timp poti deveni obez, cu stima de sine la pamant, nemultumit si singur.
Poti suferi de diabet, boli ale ficatului care te vor chinui la propriu, vei avea dureri, 0 energie, o gramada de bani dati pe tratamente... in loc sa calatoresti cu ei ori sa faci ceva care sa ti aminteasca cum e sa traiesti. Nu face un scop din mancare, refugiul asta e distrugator si ireversibil. Si de nu e ireversibil, ramai cu sechele fizice/fiziologice, chiar mentale, iti mananca tineretea...
Mai bine dormi decat sa mananci pe fond emotional. Pur si simplu, intelege ca mancarea e pentru supravietuire, echilibru, nu te va satisface niciodata pe termen lung daca nivelul tau de serotonina e foarte scazut. Vei manca tot mai mult si mai des (monoglutamatul si alti aditivi din dulciuri si snacksuri te va face sa simti ca nu poti trai fara anumite gusturi) pana vei exploda si cand vei fi prea gras, iti va fi foarte greu sa te misti si vei renunta.
Intocmeste un plan alimentar, fa sport macar 30 min/zi (aparte de mers) si ai rabdare! Arati altfel, te simti altfel, gandesti altfel.