Fraților, am o întrebare pentru voi. Dar, înainte de asta, am o povestioară pentru voi. Luați-vă popcornul, începe distracția!
Străbunicul meu s-a născut la 21 decembrie 1894 la Slatina, ca al patrulea din cei nouă copii ai lui Matei și Elena (străbunicii mei; emigranți moți în Slatina). Ioan, așa-l chema, a învățat la gimnaziul Radu Greceanu din Slatina și, după terminarea gimnaziului, la Liceul internat Sf. Iosif (clasele primare nu știu unde le-a făcut). După absolvirea liceului în 1912, străbunicul a făcut 2 facultăți deodată: cea de drept și cea de științe de stat. Își ia diploma în ambele facultăți în 1916. În același an, România intră în Primul Război Mondial de partea Antantei. La recomandarea familiei, el se înscrie la Școala Superioară de Ofițeri, pe care a absolvit-o în 1917. Trebuie menționat că străbunicul nu era singurul militar din familie; fratele său mai mare, Constantin, era deja locotenent în Armata Română în 1917. La 3 august 1917, străbunicul intră în Regimentul 43 Infanterie Olt (același în care a luptat Ecaterina Teodoroiu). Mi-a rămas, din acea perioada, un jurnal de front. Nu o să trec tot jurnalul aici, că ar fi prea mult de scris, în schimb transcriu aici notița din 23 august 1917: "Puțin bombardament de artilerie. Aflu că a murit în urma atacului domnișoara Ecaterina Teodoroiu. Cu toții regretăm această nenorocire". După terminarea războiului, străbunicul (care fusese avansat la gradul de sublocotenent) urmează cursurile Școlii Superioare de Război. Am la mine foaia calificativă pe anul 1920, semnată de locotenent-colonel N. Teodorescu și colonel Graff. Nu trec aici textul, și așa scriu prea mult. Străbunicul se căsătorește în 1923 cu Maria Carpeneanu, fiica maiorului Grigore Carpeneanu, din Craiova, și Teodorei Carpeneanu (născută Lang, o boieroaică austriacă din Craiova). Au avut 6 copii: Pantelimon, Aurel (au murit de scarlatină când erau mici), Mircea (bunicul), Denisa, Theodor și Irina. În perioada interbelică, străbunicul participă la delegațiile care au reprezentat România în Franța, Belgia și Cehoslovacia în perioada 1937-1938. Apoi a venit al Doilea Război Mondial (în cadrul căruia străbunicul a luptat ca colonel), străbunica a murit de apendicită în februarie 1942, străbunicul se recăsătorește la 1 ianuarie 1944 și, în 1949, este încarcerat la Caransebeș pentru sustragere de bunuri de la stat (după 1945 străbunicul a fost retrogradat la locotenent-colonel, a căzut în rezervă și trebuia să vândă porci și cereale ca să aibă bani). Casa de la Slatina este confiscată și demolată de comuniști. Străbunicul este eliberat în 1955 și moare la 31 martie 1962.
Acum întrebarea: de ce profesorii nu dau niciodată elevilor de făcut un proiect de genul acesta, despre un strămoș îndepărtat? Nu-i așa că ar face ora de istorie mult mai interesantă? Dacă vreți, treceți și voi povestea unui strămoș în răspunsuri!

Pentru a răspunde la o întrebare trebuie să ai cont pe TPU.ro

Logare cu email şi parolă

Creare de cont nou

Logare cu Facebook