Hei, TPU, voi cei emoționali și creativi care trăiți cu emoții profunde cum faceți să vă împărțiți viața între responsabilități și voi (emoții + creație + relația cu voi)?

Eu...? (mai mult)

Question

Hei, TPU, voi cei emoționali și creativi care trăiți cu emoții profunde cum faceți să vă împărțiți viața între responsabilități și voi (emoții + creație + relația cu voi)?

Eu mă chinui să adorm de câteva ore bune și ascultând muzică, dar mai ales dând peste niște melodii care au făcut să-mi întorc stomacul pe dos (în modul plăcut :) și să simt fiori pe șira spinării, am realizat că a trecut noaptea și fiind deja foarte emoționată am căzut și în transa de gândit, scris, simțit, trăit, explorat, dar acum realizez că mai am o oră și trebuie să fiu fresh pentru muncă. Și simt că nu mai pot fi funcțională astfel azi la work. Și chiar astăzi având ore full în program de predat. Tot pierdută în gânduri și emoții am realizat că nici fișe nu am mai făcut pentru elevii mei.

Deci voi cum faceți să vă țineți emoțiile în frâu?! De închis telefonul nu se pune problema căci deja m-a prins rău nostalgia și starea aia de transă.
Și mai rău e că vin doar noaptea deci când mă prind, e grav.
La voi cum e, tot noaptea apar?! Dacă da, cum reușiți să și scrieți, pictați, desenați sau ce pasiune aveți voi și să mai mergeți a doua zi la muncă întregi?!

RAY · Answer

Eu având adhd am o problema mare cu somnul dintotdeauna, dorm greu și nu mă pot trezi dimineața narcolepsie  = pentru că toată ziua sunt zombi, dar concerta ajuta mult

LaSteauaCareaRasarit · Answer

Iar parintii aia cu copii crezi ca sunt lipsiti de emotii?
Oamenii aia au doar cateva ore pentru ei PE SAPTAMANA!
In rest sunt in priza, intre munca, copii si treburi casnice. Nu au timp sa fie visatori si nici depresivi.
Grow up!

RAY · Answer

Plictiseala se mai numește și depresie in multe cazuri

MountainRiver · Answer

Și pentru mine, cea din exterior, care nu mă dă pe afară "sinceritatea" adică dpmdv răutatea și jignirea consider că de fapt sinceritatea se mai numește și jignire. Sau cum îmi place mie să spun, chiar dacă sinceritatea e pe bune, că și adevărul e doar unul, peste jumătate de mapamond nu folosesc sinceritatea cu scopul de bază, doar a informa cu sinceritatea ci de fapt cu scopul numit JIGNIRE și chiar umilire, că doar ei după sinceritate mai utilizează și faimoasa frază "ADEVĂRUL DOARE." Care tot sincer și adevărat, după expunerea adevărului ca și constatare, nu-și mai are rost fraza.

Deci, de asta ce spui?!

Tu din exterior spui că DEPRESIA E LENE la fel cum și eu din exterior (și pentru mine la fel va rămâne pe veci această teorie) că ADEVĂRUL E JIGNIRE. Deși cred că ADEVĂRUL e invers spus, JIGNIREA E "ADEVĂR".

Când dumneata și restul energicilor o să înțelegeți lumea noastră, a depresivilor, atunci am să îmi reconsider și eu teoria despre Adevăr.
La revedere!

RAY · Answer

Ce probleme ai?

MountainRiver · Answer

Tu din întrebare asta ai înțeles că sunt depresivă?!
Doamne! 
Eu mă refer că în acele momente am inspirație și aș dori să scriu sau fac ceva artistic, nu că sunt depresivă și dorm. Am și depresie din plin, dar una e depresia când nu pot nici să mă ridic din pat și cu totul alta e când îmi pun capul pe pernă să adorm că a doua zi merg la work, dar gândul meu și emoția mea se conectează sau o melodie din playlist îmi dau emoții puternice pe care simt să le pun într-o poezie, în niște replici sau pur și simplu să explorez gândurile.
Doamne, grow up, voi!
Credeam că pe TPU vorbesc cu introverți, ce-i drept la fel de ciudați ca mine, dar plini de pasiuni, de emoții și trăiri.

E clar că voi habar nu știți să faceți distincția între depresie (boala, pe care apropo tot voi o numiți simplu lene) și actul creației, actul emoției, când emoția te năpădește, simplu, natural, fără să fi luat ciuperci sau psihedelice ca să ajungi în transă sau într-o altă stare psihică și emoțională.
Ferească sfântul, cu ce oameni credeam că-mi împart eu gândurile, scrierile și emoțiile pe aici.

MountainRiver · Answer

P.S. când ești în starea de inspirație, ai orice altc3va mai puțin depresie. Atunci pulsul ți se accelerează, mintea ți-e blowing, gândul parcă aleargă la maraton și evident că și în funcție de emoțiile accesate în acele momente sau de conținutul abordat (eu aici vorbesc în numele meu pentru scris și gândit căci pe asta activez eu) că în acele momente vivide de scriere și gândire, imaginare, până și ase*uatul devine foarte se*ual la nivel cerebral, neuronal, psihic sau poate accesa un or*asm fără să vrea măcar sau să fie conștient că îl are.

Zic să-ți spun cam ce înseamnă emoția și imaginația în viața mea cotidiană, după descriere sper că s-a înțeles că e total opus de lenea și depresia prezentate de voi pe aici.
Acum că poate în imaginație pare câ totul e fictiv și nu fac bani, aia e. Nu toți au noroc să ajungă scriitori sau nu toți ajung imediat scriitori. Daaar eu știu sigur că măcar fac distincția între depresie și imaginație, emoție.