Salut,pe 25 octombrie 2010 am facut cunostinta cu un baiat pe un syte,de la inceput nu mi-a placut, ma comportam rece, el tare dorea sa ne vedem.eu mereu gaseam motive sa nu ne intalnim.Asta a durat o luna, mesaje, telefoane.pe urma am inceput sa-l plac,insa a fost tirziu, deja el se saturase de orgoliul meu.a disparut, a mai aparut de atunci zicind mereu ca-s in gindul lui si ca in curind ne vom vedea fiindca are num meu si ma va gasi...nu mai cred.am suferit(desi totul era similar cu fraza: cind n-ai de pe urma cui suferi e foarte dureros, intrebarea e care durere e mai placuta?) si eu am ales sa sufar din cauza lui, imi placea conversatia cu el.era foarte atent si anume in asta si m-am indragostit,logic:cum poti real sa te indragostesti intr-o pers pe care n-o cunosti? eu am putut,nu neg faptul ca as vrea sa ne vedem, sa vad ce m-a atras in el, fiindca sperind sa fim impreuna am ratat 2 sanse intr-adevar de a ma intilni pe adevarate,, dar eu n-am putut(asa credeam)...insa viata are puterea de a rezolva problemele,acum incepe sa-mi placa un baiat de la mine din oras, ft dragurs, simplu.chiar ar putea sa-ti placa deodata 2?(intrebarea retorica pe care de multe ori mi-am pus-o.da,ar putea! asa ca acum sunt fericita, cu acel baiat suntem pina cind prieteni, insa sunt sigura ca-i plac! sper sa mi se primeasca.iar tie iti urez succes si te rog nu fa greseala pe care am facut-o eu: nu lasa orgoliul sa doboare un sentiment frumos ce va avea sa se nasca!