Hello! In curand imi voi zugravi camera si as vrea sa pictez ceva pe pereti. Ati putea sa imi dati cateva idei, poze, site-uri de unde m-as putea inspira, ce culori as putea sa folosesc? Ascult rock, deci as vrea ceva in legatura cu asta sau cu orice ce are legatura cu acesta (dar nu neaparat...), insa nu ceva sinistru. Dificultatea nu e o problema. (Sunt fata, camera nu foarte mare)

Zugravii zugrăvesc.
Problema nr 1 este ce ai tu acum ?
Humă, var ,vinarom sau ce ai pe pereți.
Cel mai corect mod este să văruiești cu var bun.
Zugravii folosesc humă pe care o dau cu pompa.
Nu este bine să apelezi la zugravi.
Este preferabil să îți zugrăvești tu singură.
Pentru asta trebuie să cauți niște cărți de unde să înveți să zugrăvești sub aspect teoretic.
Poți închiria o pompă de zugrăvit sau să folosești trafalet și alte scule specifice.
Pentru început trebuie să curăți foarte bine de humă dacă era dat anterior cu humă.
La bisericile din Nordul Moldovei și la multe biserici europene peste cărămidă se dădea un strat din var gras stins - lapte de var - nisip ,paie tocate și altele. (se puteau pune și bucățele de lemn, perpendiculare pe perete , sau sticlă sau metal )
Peste acest strat se punea un strat din var stins--lapte de var --, câlți tocat , nisip mai fin foarte bine spălat și ars pe o tablă ca să nu aibă substanțe organice , ( eventual și ceva grăsime șamd.) pe acest strat se picta folosind pigment și apă de var. Stratul 2 se punea numai cât puteai picta în câteva ore. La unele biserici se foloseau mai multe straturi nu doar 2 . Cât de groase erau straturile respective și ce băgau concret în acele straturi.era secret al respectivilor meseriași. În asemenea feluri au fost pictate capela sixtină , mănăstirile românești și cele din biserica orientală.
Caută să te informezi dacă ai de unde, despre pictura pe ziduri. Au apărut și niște cărți tipărite în România despre pictura pe ziduri .
http://ro.wikipedia.org/wiki/Pictur%C4%83_mural%C4%83
http://ro.wikipedia.org/wiki/Fresc%C4%83
http://translate.google.ro/....../translate
http://en.wikipedia.org/wiki/Fresco
http://translate.google.ro/....../translate
http://www.descopera.ro/......ntul-pavel
http://anticariatlyly.wordpress.com/......or-murale/
http://www.okazii.ro/......ctura.html
http://www.cartea-mea.ro/carte/tratatul-de-pictura--i13332
Cu google nu găsești nimic ca lumea despre frescă
http://www.e-conservationline.com/content/view/638/220/
Examinarea tehnologice ale interiorului si picturi murale exterioare de la biserica Voronet axat pe elemente tehnice şi materiale care ar putea explica starea de conservare neobişnuit de bună a picturii. Calitatea materialelor utilizate de către artişti şi de tehnica de executie corecta a condus la realizarea unui tablou care atrage atenţia nu numai din cauza calităţile sale artistice remarcabile, dar şi datorită tehnicii sale de execuţie excepţională.

Rezultatelor cercetării

Pictura interioară a fost executată în conformitate cu tehnica bizantină, pe un plasture frescă (intonaco) compus din mortar de var cu cânepă tractari auto, care a fost aplicat peste un alt strat de tencuială din mortar de var cu paie şi pleavă (arriccio), care a avut scopul de a face chiar şi suprafaţa peretelui. Aceeasi tehnica
traditionala bizantina poate fi vazut la Sf. Sofia din Trebizonda (secolul 13) şi Camii Kariya (Chora) de la Istanbul (1320). Aceeaşi procedură a fost folosită de la Voroneţ în executarea picturii exterioare făcute în timpul domniei lui Ştefan Prince, cum ar fi registrul cu motive geometrice de mai sus banca de peretele de fatada de sud (Imagini 2, 3). Urme de pictură de la faţada de vest a bisericii Prince lui Ştefan sunt încă păstrate în podul pridvor şi pe peretele de est - cortina inferior decorat registru. Potrivit unui fresca tehnica de pictura, intonaco a fost aplicată în registre orizontale separate în pontate 4 şi giornate 5 orizontale şi verticale ale căror urme comune sunt vizibile în mai multe locuri (Imagine 4) şi constituie o dovadă indubitabilă de o execuţie frescă.
MENIU
LINK-URI RAPIDE
Probleme din trecut
Ghidul autorilor
Supunere
NEWSLETTER
E-mail:

Nume:



HOME

MAGAZINE

Arhivă

Numărul 7

Biserica de Manastirea Voronet

ARTICOLE> Studii tehnologice 3676

Biserica de Manastirea Voronet
Consideraţiile tehnice ale picturilor murale

de Ioan Istudor
Introducere
Biserica Manastirii Voronet este unul dintre cele multe monumente medievale din Bucovina - o regiune istorică situată în nord-estul România - care a fost construit în 1488 de către domnitorul Ştefan cel Mare, în doar trei luni şi trei săptămâni, în funcţie de inscripţia comemorativă a bisericii. Biserica a fost construita pe un plan triconc, cu altar, naos şi pronaos şi a fost pictat în aceeaşi perioadă. Mai târziu, în 1547, Mitropolitul Moldovei, Grigorie Roşca, a adăugat un exonartex la sfârşitul de vest a bisericii si la decorat cu picturi murale, împreună cu toate faţadele.

Deşi numărul de biserici din Bucovina, cu picturi murale exterioare vopsite în aceeaşi perioadă este mare, multe dintre ele sunt doar parţial păstrat. Printre cele mai remarcabile sunt ansambluri murale de la Humor (1535), Moldovita (1537), Arbore (1541), Voronet (1547) şi cel mai recent, Sucevita (1601).

Picturile murale din bisericile bucovinean, în special cele cu picturi murale exterioare, au produs întotdeauna o impresie puternică asupra celor care le-au admirat. Culorile lor, incredibil de conserve după atâtea secole, apare ca un fenomen şi reprezintă o excepţie, datorită tehnicii de executarea lor. Specialiştii au fost întotdeauna impresionat de intensitatea excepţionale de culorile lor, în plus, deoarece aceste monumente sunt situate într-un mediu foarte dure.

Pentru a răspunde la multe întrebări întrebat despre materiale si tehnici utilizate în executarea de picturi murale exterioare ale bisericilor din Bucovina, o serie de proiecte de cercetare tehnice au fost iniţiate. Primele studii au început în 1963 la Voroneţ, atunci când probele de la mortare, pigmenţi şi lianţi au fost analizate prin metode chimice şi micro-cromatografică 1 [1] şi, ulterior, în colaborare cu alte instituţii 2 , prin analiza mineralogice, spectroscopie IR şi spectrometrie. Primele rezultate pe pigment albastru de controversat şi modificarea acesteia pe fatada de sud - în zonele afectate de umiditate - au fost publicate în 1965 [2]. Până la acea dată, nu există informaţii precise susţinută de cercetare ştiinţifică, ci doar speculaţii care nu au fost confirmate prin studii ulterioare 3 .

Examinarea tehnologice ale interiorului si picturi murale exterioare de la biserica Voronet axat pe elemente tehnice şi materiale care ar putea explica starea de conservare neobişnuit de bună a picturii. Calitatea materialelor utilizate de către artişti şi de tehnica de executie corecta a condus la realizarea unui tablou care atrage atenţia nu numai din cauza calităţile sale artistice remarcabile, dar şi datorită tehnicii sale de execuţie excepţională.

Rezultatelor cercetării

Pictura interioară a fost executată în conformitate cu tehnica bizantină, pe un plasture frescă (intonaco) compus din mortar de var cu cânepă tractari auto, care a fost aplicat peste un alt strat de tencuială din mortar de var cu paie şi pleavă (arriccio), care a avut scopul de a face chiar şi suprafaţa peretelui. Aceeasi tehnica traditionala bizantina poate fi vazut la Sf. Sofia din Trebizonda (secolul 13) şi Camii Kariya (Chora) de la Istanbul (1320). Aceeaşi procedură a fost folosită de la Voroneţ în executarea picturii exterioare făcute în timpul domniei lui Ştefan Prince, cum ar fi registrul cu motive geometrice de mai sus banca de peretele de fatada de sud (Imagini 2, 3). Urme de pictură de la faţada de vest a bisericii Prince lui Ştefan sunt încă păstrate în podul pridvor şi pe peretele de est - cortina inferior decorat registru. Potrivit unui fresca tehnica de pictura, intonaco a fost aplicată în registre orizontale separate în pontate 4 şi giornate 5 orizontale şi verticale ale căror urme comune sunt vizibile în mai multe locuri (Imagine 4) şi constituie o dovadă indubitabilă de o execuţie frescă.
Image 1. Biserica de Manastirea Voronet.
Imagini 2 şi 3. Fatada de sud. Motiv decorativ geometric situat mai sus de banca de perete (pictură din 1488).
Image 4. Pronaos, la nord de perete. Ornament decorative pictate pe comun o "pontata".
În afară de pigment negru obţinut din cărbune, toate alţi pigmenţi utilizate sunt substanţe minerale, naturale sau sintetice: pământ colorate cu hidrat oxid de fier (ocru), sau anhidru (ocru roşu), Fe, Al, Mg şi K (verde pământ) hydrosilicate , oxid de plumb roşu (minim la), minerale de cupru (azurit malachit şi) 7 [3], mercur sulfurat (cinabru), silicaţi (smalt), 8 şi carbonat de calciu 9 (alb).

Cinabru pigment a fost foarte mult folosit în altar, naos şi pronaos, atât pentru articole de îmbrăcăminte şi decoraţiuni - perdele si benzi rosii. În pictură a exonartex (adăugat în 1547), predominantă este utilizarea de minim la (roşu de plumb). Minim la (Pb3O4) a suferit aici, ca peste tot unde a fost folosit în picturile murale (fresce şi temperas), o modificare microbiologice de transformare în dioxid de plumb (PbO2) de culoare maro inchis [4] (Imagine 9).

Ocru roşu pigment a fost foarte mult folosit în toate compartimentele bisericii si este pigmentul roşu folosit doar în pictura exterioară.

În ceea ce priveşte suprafeţele albastru (celebrul "albastru de Voronet"), au fost executate cu pigment azurit (de bază de cupru-carbonat), pe fond negru, format din carbune pentru două motive: proprietăţi optice (pentru a spori intensitatea culorii) şi izolarea 10 împotriva excesive alcalinitate var (Imagini 10 şi 11).

În pictura interioara de la Voronet, un amestec între azurit şi pigmenţi smalt a fost, de asemenea, utilizat (Imagine 12 şi 13).

In clopotnita, cantitatea de smalt folosite variaza, fiind predominant în special cu privire la registre care descriu heruvimi, serafimi, profeţi şi îngeri liturgice. Pe pereţii tuturor compartimentelor bisericii se poate observa că valoarea de smalt amestecat cu azurit este foarte mic. Prezenţa de smalt în azurit nu pare să fie accidentale ca un caz similar a fost observat de către cercetătorul italian Paolo Benzi [5], citând Dell Serra. Studiind activitatea de pictor Sodoma pentru Oliveto Monte mănăstirea Magiore (1505 - 1508), el consideră că aceasta nu corespunde cu "canonice", o tehnica fresco şi constată că "Azurit, amestecat cu smalt a fost aplicată, probabil, o fresca pe un intonaco nu este complet uscat (cvasi completamente secco), probabil cu adăugarea unui liant organic "[5]. Urme de smalt din azurit sunt prezente, de asemenea, în pictura exterioară de la Voronet si Moldovita. Este posibil ca suma iniţială de smalt a fost mai mare, dar compatibilitatea acesteia cu liant este mai mică decât cea a azurit şi, astfel, a fost cea mai mare parte pierdut sub influenţe climatice.

Culoarea verde a fost obţinută din malachit verde sau pigmenţi de pământ. Malahit a fost folosit în exterior şi în pridvor, în timp ce pământul verde a fost folosit foarte mult în interior, precum şi pictura exterioara. Din nou, utilizarea sa preponderentă pentru anumite zone pot fi observate: fundaluri, articole de îmbrăcăminte şi motive florale decorative, iar aplicarea sa a fost făcută în principal, pe un fundal negru mangal, dar, de asemenea, pur sau în amestec cu cărbune negru. Verde pământul folosit pe fatada de sud pictura exterioara 1488, registrul reprezentând motive geometrice decorative, arată o yellowishgreen 11 [6] umbră datorită influenţei de umiditate capilaritate. Această nuanţă poate să aparţină culoarea pigmentului original sau ar fi putut aparea ca urmare a unei modificări parţiale.

Picturii murale exterioare practicat de la sfârşitul secolului al 15-lea în Bucovina, ca fatada de vest fosta din timpul lui Ştefan cel Mare se dovedeşte, a atins cea mai mare glorie în a 16-lea in timpul domniei lui Petru Rares. Excepţionale, picturi starea de conservare în climatul severe de surprize Bucovina, chiar mai mult după cum se ştie că pigment albastru este prima să se estompeze sub influenţa factorilor climatici. Starea de conservare bună din perle Azurit, malachit şi de relief decorative de pe articole de îmbrăcăminte ar trebui să fie în primul rând atribuite utilizării de lianţi şi de o tehnică de execuţie specială, diferită de cea a frescei bizantine tradiţionale. Intensitatea culoarea albastră prezinta pe de o parte care nu poate fi liantul var (carbonat de calciu), care devine alb în timpul de uscare a culorilor cu care este amestecat. Pe de altă parte, aspectul lucios şi duritate a mortarelor utilizate pentru perle, în contrast cu suprafeţele tencuiala zidului, arată, de asemenea, dovezi ale utilizării de liant, altele decât pur var. Cele mai multe studii ştiinţifice existente, precum şi descrieri manual se referă la tehnica de pictura interioara. Cazurile cunoscute de picturi murale în aer liber, în special în Europa Centrală - cu un climat mai blând decât Bucovina, au fost executate cu lianţi care conţin proteine ​​(caseinat de calciu), în afară de var pur. Utiliza acest liant este raportată de Alexander Eibiner (citat de Mora şi Philippot) [7, 8], în special în secolul al 16-lea, dar şi starea lor de conservare, în special cea a pigment albastru sub influenţa factorilor climatici, nu se cunoaşte încă [ 8].

După cum sa menţionat anterior, pictura 1547 de la Voronet a fost executat pe o tencuiala pe baza de var, nisip şi praf de caramida 12 , care se distinge printr-o rezistenţă deosebită la condiţiile de mediu. Tehnica de pictura a fost cu siguranţă unul mixt: începând cu aplicarea unei medii fresca si continuand cu aplicarea de culori care conţin lianţi organici, proteice [9, 10], pe un plasture nu a fost complet uscate (intonaco). Printre proteinele folosite ca liant, cazeină-var combinatie este cea care conferă o rezistenţă superioară. Amestec, numit cazeinat de calciu, a fost facut de var proaspăt şi brânză de vacă.
Pentru o rezistenţă superioară a picturilor au contribuit, de asemenea:
- Compatibilitatea de construcţii a pigmenţilor în cristalin (Azurit, malachit, carbonat de calciu), cu liant, în comparaţie cu pigmenţi coloidal pământ (ocru, ocru roşu, verde pământ);
- Efectul fungicid de pigmenţi de cupru (malachit şi azurit), care împiedică dezvoltarea de micro-organisme care se deterioreze lianţi organici în picturile murale în medii favorabile;
- Rezistenţă mecanică superioară de cazeinat de calciu decât cel de carbonat de calciu. Utilizarea unui liant proteinic este dovedit prin formarea unei reacţii specifice, cunoscut sub numele de reactia biuret, în care proteinele în mediul alcalin puternic în prezenţa ionilor de cupru arată culoarea violet [11]. Ioni de cupru pot rezulta din azurit sau urme de minerale de cupru alte care pot fi găsite, uneori, cu pigment şi care reacţionează chimic mai uşor (Imagine 14).

În ceea ce priveşte punerea în aplicare a Azurit, este posibil ca aceasta a fost aplicată aşa cum este descris în articolul lui Paolo Benzi [5, 11]. Examinarea inscripţia piatră deasupra intrării din pronaos (iniţial pe fatada de vest a bisericii lui Stefan), urme de culoare albastru pot fi văzute pe fundalul de litere. Culoarea este azurit aplica direct pe piatra, care a fost posibilă numai prin adăugarea unui liant organic, într-o culoare (Imagini 15, 16).

Pe fatada de sud (vest, până la uşa de la intrare), prezenţa unui liant organic, în stratul de culoare este, de asemenea, demonstrat de culoarea neagra a capului episcopului Grigorie Rosca, care prezinta un aspect intens si lucios si este foarte rezistenta la expunere. Acest efect de culoare nu poate fi obţinută în tehnica frescă (Imagine 17, 18).
Image 9. Exonartex seifului. Modificare a minim la (plumb roşu) in dioxid de plumb maro inchis; Imagine 10. Secţiune stratigrafică de la "Arborele lui Iesei" scenei. Pigmentul albastru azurit aplicat pe fundal negru mangal poate fi văzut; Imaginea 11. Azurit pigment, OM fotografie; Image 12. OM fotografie, structura pigment smalt; Image 13. Naos turla (interior). Pigment smalt; Image 14. Fatada de nord (la vest), deasupra usii. Pe dungă albă culoarea violet pot fi observate (reacţie biuret), ceea ce dovedeşte prezenţa unui liant organic; Imagini de 15 şi 16. Exonartex, la est de perete. Piatra inscripţie (1488) şi urme vizibile de azurit, pe fondul litere; Image 17. Fatada de sud, portret al episcopului Grigorie Roşca. Capului de ton negru intens poate fi observat; Image 18. Detaliu de Episcopul Grigorie Rosca portret. Tonul intens a capului poate fi observat.











Analizând starea de conservare a straturilor de culoare de la fatade se poate observa că deteriorarea predomină pe zonele expuse la vânt - de nord şi nord-est. La Voronet, precum şi în alte biserici cu pictura exterioara din Bucovina, se poate observa că numărul de culori bine conservate scade treptat de la est spre nord, azurit malachit şi pigmenţi fiind cele mai bune conservate, atât în medii şi articole de îmbrăcăminte, în timp ce pământ pigmenţi (ocru, ocru roşu, verde pământ) au o rezistenţă mai mică (Imagine 19).

Desprinderea stratului de culoare, observate la toate bisericile cu pictura exterioara, apare ca un rezultat al migraţiei umiditate din tencuieli, favorizând săruri solubile - în special sulfat de calciu - pentru a se evapora de pe suprafata. Recristalizare de sulfat de calciu aproape de suprafaţă în pori sau microfissures, precum şi formarea de ghips deshidratat (CaSO 4 .2 H 2 O), apare cu cca. Creştere de 1,6 ori in volum. Acest lucru exercită presiune asupra particulelor de mortar, de rupere de coeziune lor şi carbonat de calciu crusta la suprafata, rezultând în detaşare şi exfoliere a stratului de culoare.

De asemenea, registrele inferioare sunt mai deteriorate decât cele superioare, care au fost protejate de către streaşină. Acest fenomen a fost motivul extinderii streşini "în timpul lucrărilor de restaurare efectuate în anii '60 ai secolului trecut.

Îmbătrânire naturală a materialelor poate fi vazut la Voronet, ca şi în alte biserici cu pictura exterioara, prin tendinţa de exfoliere special straturile care conţin lianţi organici.
Examinarea stării de conservare a picturii exterioare devine evident că în ultimele trei registre ale exonartex adăugat în 1547 (sud şi faţadele de nord) sunt mai bine conservate decât zonele pictate in anul 1488 (Imagine 20).
Noi credem ca un comportament diferit de picturile realizate în 1547 se datorează condiţiilor de culoarea formarea strat şi nu la tehnica de execuţie, altfel impecabil. O posibilă explicaţie poate fi faptul că pictura executate pe faţadele proaspăt construite a pridvorului au beneficiat de o cantitate mai mare de umiditate şi de var care a permis o carbonatation pigment lent, în timp ce fatadele vechilor ziduri au avut la dispoziţie numai umiditatea mediului şi intonaco var (Imagine 20).

Din păcate, Azurit, cu pigment de culoare frumoasă şi rezistenţă mare în condiţii normale, a fost expus la umiditate ridicată (prin capilaritate) şi a modificat, transformarea în malachit (verde).

Acest fenomen este rezultatul unei modificări în carbonat de cupru - hidroxid de cupru de la raportul de 2 / 1 (în azurit) la 1 / 1 (în malachit) 13 [12]. O parte foarte importantă din zona inferioara a scenei "Arborele lui Iesei", pe fatada de sud a devenit verde [2, 3], datorită perioadei lungi de expunere la umiditate capilaritate (Imagini 21, 22).

Un alt fenomen de alternanţă Azurit, de data aceasta datorită conţinutului de clor în ioni intonaco (accidental), poate fi observat pete verzi de atacamite14 ([CuCl2 0.3 Cu (OH) 2], clorură de cupru de bază) [3] (sau paratacamite ) pe fond Azurit, pe câteva scene în bolta pridvorul lui (Sf. Ap. Filimon scena, Synaxarium - ziua 22 noiembrie şi altele) (Imagini 23, 24).
Image 19. East faţadă. Eroziunea din stratul de culoare executat cu pigmenţi de pământ în fundal şi zona de îmbrăcăminte; Image 20. Nord faţadă. Starea de conservare a picturilor din exonartex adăugat în 1547 este superioara fata de zonele construite şi vopsite în 1488; Imagini 22. Fatada de sud, azurit malachit transformat in in zona inferioara a scenei "Arborele lui Iesei", din cauza umezelii capilaritate; Imagini de 23, 24. Porch seifului. Pete verzi de alterare (atacamite) sunt vizibile pe fundal cerul azurit.





Concluzii

Lucrări de conservare a picturilor murale de la Voronet a început în ultimele decenii ale secolului trecut, sub coordonarea Prof. Dr. Oliviu Boldura şi a oferit oportunitatea de colaborare între cercetători din diverse domenii interdisciplinare (chimie analitică, analiză instrumentală, microbiologie, arta ) istorie cu conservatori, pentru aplicarea unor metode ştiinţifice pentru conservare.

Analizele chimice au determinat natura şi compoziţia materialelor utilizate în procesul de pictură (mortare, pigmenţi, lianţi), au identificat cauzele proceselor fizice si chimice modificarea de straturi de culoare, au accentuat procesul de azurit si modificarea minim şi cu condiţia cunoştinţelor cu privire la tehnica de executie.

Pe baza rezultatelor de cercetare de mai sus şi din literatura de specialitate, putem considera că pictorii moldoveni, cunoscând tehnica bizantină si intra in contact cu pictori din Europa Centrală care lianţi utilizate în culori var, au combinat tehnicile de aceste două şcoli. Rezultatul acestui proces mixt, cu condiţia ca formarea unui strat protector foarte eficient de suprafaţă şi a permis o mai bună conservare a picturilor din Bucovina.

Putem afirma, de asemenea, că numai datorită procedurii utilizate de pictori moldoveni, decoraţia exterioară a bisericilor bucovinean este mult mai rezistent la factorii de mediu în comparaţie cu bizantină, Europa Centrală şi de toate celelalte picturi exterioare, în general.

Note:

1. Analizele cromatografice s-au efectuat în conformitate cu Margaret Hei [1].

2. Analize mineralogice şi spectroscopice au fost efectuate în 1963 de către lector universitar dr. Dumitru Sandu şi colaboratorii săi de la Laboratorul de Mineralogie al Universităţii din Bucureşti şi la Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Chimie si Petrochimie (ICECHIM) (certificat de analiză nr 317 / 09.05 0.1966).

3. Pentru activităţi de cercetare ulterioare am beneficiat de colaborarea a arhitectului Ion Balş şi pictor, ale căror cunoştinţe în tehnicile de pictura a fost de un real ajutor in interpretarea rezultatelor analizelor chimice.

4. Pontata (în italiană Ponte = schelă) este un termen care defineşte o zonă a picturii murale executate in fresca, care de obicei corespunde o podea schelă, fiind delimitat de articulaţii ipsos orizontale.

5. Giornata (în italiană giornata = o zi) este un termen care defineşte o zonă de pictura murala a pictat o frescă ", într-o zi". Succesiune orizontală a giornate disting prin rosturile verticale constituie o pontata.

6. În tehnica bizantină, compactarea de plasturi a avut ca scop de a sparge crusta superficiala de carbonat de calciu care se formează pe intonaco, aducând la suprafaţă de soluţie de hidroxid de calciu pentru o carbonatation pigment bun. Aceasta oferă luciu şi adâncimea de tonuri, dar, de asemenea, o rezistenţă mai mare de pictura in fresca.

7. Azurit este o substanţă minerală naturală, carbonat de cupru de bază [2CuCO3.Cu (OH) 2], care se gaseste in depozitele de minerale de cupru secundar, asociate cu malachit, care este, de asemenea, un carbonat de cupru de bază [CuCO3.Cu (OH) 2] [ 3].

8. Pigment smalt este un silicat sintetic, un pahar de potasiu colorat cu minerale cobalt, care a fost produs în diferite ateliere în conformitate cu reţete locale, având în consecinţă durabilitate diferite şi culori diferite, mai mult sau mai puţin intense. Culoarea sa variază în funcţie de conţinutul acesteia de cobalt. Smalt folosite la Voroneţ este uşor colorate şi are un indice de refracţie între 1.535 şi 1.540. Smalt particule gamă de dimensiuni de la 0,05 la 0,19 uM micrometri.

9. Ea a fost determinată prin analiză chimică că pigment alb este carbonatul de calciu. Potrivit manuale, acest lucru ar putea fi obţinute de la var bogat uscate la soare, sau din ipsos recuperate fresca veche, în praf. Îmbogăţit var albeste culori cu care este amestecat, astfel, amestecul său cu alţi pigmenţi, a fost evitată, fiind folosite numai ca alb pur.

10. Stratul de alb-negru (cărbune), are o grosime între 30 şi 60 uM (măsuri efectuate în zonele non-degradate). Dimensiunea Azurit particulelor variază între 10 şi 30 de micrometri. Grosimea reală a stratului de culoare din pictura interioara variaza intre 30 si 50μm (şi ajunge la peste 100μm în pictura exterioara, în registrele superioare, care sunt mai protejate de streaşină).

11. Pigment cunoscut sub numele de "pamant verde" conţine glauconite (verde-galben) şi (verde-albastru) celadonite minerale. Culoarea pigmentului depinde de conţinutul sale minerale. În acelaşi timp, modificarea acestor minerale în goethit (oxid de fier galben, FeO (OH)) este posibil [6].

12. Rezultatele analizelor chimice efectuate în 1964 la Institutul de Proiectare şi Cercetare a Materialelor de constructii (IPCMC) privind unele mostre de tencuială fresca din pictura exterioară a Voronet, incluşi în eşantion din registrul inferior de la sud la nord si fatade sunt următoarele: 28.16 - 28.67% pierdute în calcinarea, 34.5 - 37.18% substanţe insolubile în HCl, 1.63 - 2.54% SiO2, 32.98 - 35.12% CaO, 0.06 - 0.24% MgO, 1.11 - 1.67% R2O3. Din discuţia a avut la acea dată cu Prof. Dr. Al. Steopoe, sa concluzionat că, din cauza cantităţilor foarte mici de probe luate în mortar (2-5 grame), rezultatele au o semnificaţie locală. Numai probe medii obţinute de la cantităţi mai mari de mortare poate da rezultate pentru a caracteriza proprietăţile tencuielilor.

13. În condiţii normale, azurit este stabil în cazul în care presiunea parţială a dioxidului de carbon din aer este mai mare de 2.4 mm Hg. Deoarece presiunea parţială a bioxidului de carbon în aer este de 0,24 mm Hg, azurit transformă în malachit în resence de umiditate [12].
* O parte a informaţiilor din acest articol a fost susţinută la "Mărturii de istorie vie" sesiune de comunicare, Voronet, 12-13 septembrie 2008. Fotografii de Ioan Istudor, Dina Anca Magdalena şi Drobota.
Bibliografie

1. Margaret Hei, "Analiza Media Paint prin cromatografie de hârtie", în Studii Conservarea, 3 (1958), pp. 183.

2. Ioan Istudor, "Un fenomen de o alterare culorilor in pictura murala de la Voroneţ", Revista Muzeelor, 2 (1), (1965), pp. 65-66.

3. Ioan Istudor, Notiuni de Chimia picturii, Daim Editura, Bucureşti (2007), pp. 92.

4. Julia P. Petrushkova şi Natalie N. Lyalikova, "degradarea microbiologică de plumb - care conţin pigmenţi", Studii în domeniul conservării, 31 (1986), pp. 65-69.

5. Paolo Benzi, "La Pellicolo pittore Nella murale pittura în Italia, materiali e tecnice esecutive dall Alto Medievo al XIX-lea seccole", în Le Pitture Murali (tecniche, problemi, conservatione). O cura di Cristina Danti, Mauro Matteini, Moles Arcangelo - pp. Centro Di, 73 - 102.

6. François Delamare, Laurent Delamare, Bernard Guineau şi Gilles-Serge Odin, "Couleur, natura et des origine pigmenţi Verts angajati en peinture murale Gallo-Romaine", în pigmenţi coloranţilor et de l'Antiquité et du Moyen Age, Colocviului International du CNRS, Paris (1990), pp. 103-116.

7. Paolo Mora, Laura Mora şi Paul Philippot, Conservarea Picturilor Murale, Ed. Meridiane, Bucureşti (1986), pp. 156.

8. Jean Rudel, Tehnica de la peinture, Paris (1957), pp. 16 şi p. 43.

9. Ioan Istudor şi Balş Ion, "Contributii la cunoasterea materialelor folosite în pictura murala exterioara un bisericilor de Secolul al XVI-lea din Bucovina si la unele Probleme de Tehnica", Revista Muzeelor, 5 (6), (1968), pp. 491 - 497.

10. C. Merticaru, I. Istudor, şi Gh. Cimpeanu, "Concern Investigarea de pictură în aer liber de pe Wall Manastirile din Bucovina secolul 16, România", '05 Art - Conferinta opta internaţională cu tema "Investigaţii nedistructive şi microanaliza pentru Diagnostics şi conservarea patrimoniului cultural şi de mediu", Lecce (Italia) , mai 15-19 (2005), Cartea de Abstracts, pp. 184.

11. Ioan Istudor, "alterare de la Couleur observees sur les peintures murales des Eglises de Bucovina", în Colocviului sur la conservarea des peintures murales, Suceava, România, iunie (1977), pp. 21-25.

12. Gerhard Banik, "Green cupru pigmenţi şi modificarea lor în manuscrise sau opere de artă grafică", în pigmenţi coloranţilor et de l'Antiquité et du Moyen Age, Colocviului International du CNRS, Paris (1990), pp. 99.






Culorile au fost aplicate după stratul de intonaco a fost bine compactat, iar designul a fost marcată de incizii. Urme ale acestor operaţiuni preliminare (urme de spatula si incizie), pot fi observate pe suprafata tencuielii, în lumina erbivore 6 (Imagini 5-8). Durabilitate de fresce bizantine se datorează în principal la procedura de compactare tencuiala precedent la cererea de culoare.

Culorile au fost obţinute prin amestecarea pigmenţilor cu apă, apă de var sau lapte de var, în scopul de a obţine mai multe straturi transparente sau mate. Pigmenţi utilizate sunt prezentate în tabelul 1.
Imagini 5, 6. Pronaos, la nord de perete. Fotografii în lumină directă (stânga) şi lumina erbivore (dreapta). Urme de ipsos şi compactat incizie desen.
Imaginea 7. Pronaos, la sud de perete. Fotografie în lumina păşunat arată ameliorarea de la suprafata.
Image 8. Detalii cu privire la tehnica de execut

Http://www.econservationline.
com/content/view/638/220/
http://www.econservationline.
com/content/view/638
http://www.econservationline.
com/content/view/638/97/
http://www.econservationline.
com/content/view/638/220
http://ciarte.no.sapo.pentru/textos/html/200701.html
Pigmenti naturale folosite în pictură
António João Cruz
Departamentul de Arta, Arheologie şi restaurare, Institutul Politehnic din Tomar, joi Counter, Sierra
Road, 2300313
Tomar, Portugalia
Centrul de Chimie şi Biochimie, Facultatea de Ştiinţe, Universitatea din Lisabona, Campo Grande,
1749016
Lisabona, Portugalia
Email:
ajcruz@netvisao.pentru
Rezumat
Timp de 30 de mii de ani, pigmenti naturali, au fost folosite în pictură, dar deja în cea mai veche
fabrică cunoscuţi au fost folosite în conjuncţie cu pigmenţi artificiale, cum ar fi în prezent. De fapt,
contrar a ceea ce sar
putea imagina, povestea de pigmenţi nu este o poveste liniară care începe cu
materiale naturale şi oferă doar cu întârziere în evidenţă rolul de pigmenţi artificiale. Oricum,
vopsea veche trataţi sugerează că pigmenti naturale sau artificiale a influenţat alegerea materialelor.
Pe de altă parte, arată că criteriile pe care această clasificare au variat dea
lungul timpului.
Set de pigmenti naturali, cu importanţă în istoria picturii ar trebui să fie evidenţiată albastru
ultramarin, cinabru, azurit şi pe pământ malachit verde şi ocru. Albastru ultramarin (preţioase
obţinute din lapis lazuli) şi cinabru (sulfura de mercur, rosu) au fost considerate de lux materiale şi
prestigiu, respectiv, în Evul Mediu şi epoca romană, dar astăzi ele nu sunt utilizate şi a fost înlocuit
deja câteva secole de către alţi pigmenţi, mai ieftin. Azurit (carbonat de cupru de bază, de culoare
albastră), malachit (compoziţie similară, dar cu o culoare verde) şi verde pământ (argilă) au fost
folosite cu o anumită frecvenţă în pictura murală şi în cazul primelor în pictură tempera; dezvoltarea
de pictură în ulei şi vicisitudinile istoriei politice sunt cateva dintre motivele care au dus la o
pierdere de importanţă şi, în cazul de azurit malachit şi care urmează să fie abandonate. Ocru (oxid
de fier, galben, maro sau roşu) sau
dovedit intr-o
paleta de artisti, a avut o importanţă deosebită în
secolele XVII şi XVIII când a contribuit la pictori în cazul în care ar putea considera pe Dumnezeu
ca creator.
Introducere
Pigmenţi sunt componente principale ale vopselelor folosite in pictura. Materialele sunt
responsabile pentru cerneluri de culoare care vin sub formă de particule mici, legate împreună
printrun
liant (ulei, ouă sau alte, ca tehnica de pictură). În prezent, vopsele artisti sunt de obicei
vândute gata de utilizare pe tuburi a căror invenţie datează din jurul anului 1840. Înainte, ele au fost
vândute în vezici de porc. Cu toate acestea, cu excepţia cazului în secole mai recente, vopsele au fost
făcute în ateliere sau poate mai corect, în ateliere de pictori, atât achiziţionate de la pigmenţi, in
magazine de aprovizionare artiştilor ", farmacii sau mănăstiri, fie din pigmenţi preparaţi de pictori şi
ajutoarele lor. Întradevăr,
pentru o lungă perioadă de timp, mai ales în secolele XV, XVI şi XVII,
sunt picturi sau gravuri frecvente, reprezentând un pictor în lucrarea sa, arată ajutoare pentru a
pregăti cerneluri, pigmenţi o piatra de rectificat cu ulei sau cu apă (1 , 2). În plus, diferitele tratate
sau picturii medievale din secole mai târziu că
cel mai bun exemplu este The Book of Art , scrisă
de italian Cennino Cennini despre 1390 sunt
instrucţiuni detaliate în această privinţă (3).
Deşi un sens larg cuvântul desemnează un pigment responsabil pentru orice culoare materiale, întrun
sens mai restrâns aici adoptate numai pigmenti sunt considerate materiale insolubile utilizate sub
formă de pudră foarte fină (de obicei, particulele cu un diametru de aproximativ 1 mm), care Prin
urmare, sunt suspendate în liant. În general, sunt materiale anorganice, care au utilizarea lor
principală în vopsele şi, în consecinţă, în pictură. Evident, păstraţi această intensă formă de pulbere
de culoare. Distinşi din coloranţi, care are, de asemenea, funcţia de a furniza culori, sunt materiale
solubile, organice, special utilizate pentru vopsirea textilelor. Cu toate acestea, unii coloranti, de
asemenea, au fost folosite în pictură, ci sub formă de lac, sau un material care rezultă din instituirea
de o vopsea pe suprafaţa de particule de pigment alb transparent (carbonat de calciu sau alumina, de
exemplu) care utilizate în acest mod este denumită încărcare. Această setare este similar cu ceea ce
se întâmplă în ţesuturi. De obicei, lacurile da naştere la straturi transparente de vopsea (1, 4, 5).
Trebuie remarcat faptul că aceste denumiri sunt recente: Oricare ar fi sensul, utilizarea cuvântului
pigment este documentată numai din 1881 şi colorant din anul 1862 (6). Cuvântul francez pigment ,
în sensul de un material de pictori, de asemenea, în anul 1881 care se pune este înregistrată pentru
prima dată (7). Cuvântul englez pigment a fost deja aplicat cu această sensul cuvântului în 1398 (8),
dar înainte de secolul al XXlea,
fie în limbile engleză sau în altă parte, aceste materiale au fost, de
obicei, desemnat de culoare sau traducerea sa, astfel cum culorile în limba engleză şi couleurs în
limba franceză. Cu toate acestea, aceste nume au fost folosite mai mult pentru cerneală decât pentru
elementele constitutive responsabil pentru culoarea de cerneală, sau pigment. Cu toate acestea, ele,
de asemenea, au fost folosite doar pentru acestea, după cum se arată în următoarea declaraţie de
Philip Ng în 1615: "pictură tempera nu este diferită de la pictura în ulei pentru a fi mai mult decât
lipici, iar unele culori care nu utilizează de ulei, cum ar fi vezica urinara este verde verde, închis şi
unul dintre Anil şi Jaldi, şi totuşi de munte "(9). Cu acelaşi sens se regăseşte în tratatul scris de
spaniolul Francisco Pacheco, de masterat şi de tatăl lui Velasquez, în 1638, când spune că "culori pe
care le utilizează bine acum si se pisa amestecat cu ulei de in sau nuci, se pisale
cu apă "au fost
folosite pentru a potoli (10). În castiliana cuvântul pigment , referitoare la materiale de artişti, doar
vine în dicţionarele de Academia Regală spaniolă în 1985 (11), în timp ce Colores , în acest sens,
există în dicţionarul foarte prima data în 1729 (12). Evident, această denumire rezultatele confuzie
de la un material şi una dintre proprietăţile sale optice, în special în literatura de specialitate mai
mari. Poate de aceea unii autori rezervă unic de culoare pentru proprietatea şi pluralul culorile
pentru material. De exemplu, este ceea ce face Rodrigues Francisc de Assisi în dicţionarul său de
termeni utilizaţi în domeniul artelor, datat 1875, în cazul în care în mod evident, cuvântul lipseşte
pigment. După intrarea corespunzătoare cuvântul culoare , semnificând "impresia că fac ei în
organul de vedere al razelor de lumina reflectata de suprafata de organisme," vine următoarea
menţiune: ". CULORI N. Lat Colores (pint.) oferă în această pictură substanţe colorante nume,
simplu sau în amestec, din care el foloseste pentru a colora obiecte "(13).
Pigmenţi naturali şi artificiali pigmenţi
Pigmenţii folosite în pictură pot fi clasificate în mai multe moduri dintre care unul corespunde
diviziei sale pigmenţii între pigmenţi naturali şi artificiali. Un pigment este natural este obţinut
direct din natura, fiind supus doar la procesele de purificare a naturii fizice care vă permit să separa
materialul pe care profită de culoare de alte materiale care este asociat. Având în vedere compoziţia
de pigmenţi anorganici, este un material mineral. Desigur, un pigment artificială se obţine prin
reacţii chimice, fie din materiale simple (pigment sintetic) sau de descompunere a materialelor
complexe.

A mai fost o întrebare privind modalitățile de decorare și zugrăvire a unei camere fiind mare caută pe net despre efectul culorilor din camere asupra oamenilor.

Citește și răspunsurile la această întrebare
http://www.TPU.ro/......i-spuneti/

Cea mai bună tehnică pentru pictura pe ziduri este fresca adevărată, care s-a practicat și la biserica Voroneț pe pereții exteriori și rezistă de sute de ani.
Din motive de comoditate nu vei face așa ceva.
Cred că eventual, la modul practic, vei da un strat de var cu trafaletul în care vei pune ceva pigment și ceva grăsime și ceva aracet. Și nu vei picta nimic pe pereți din comoditate.

Am încercat să îți caut de pe net despre frescă adevărată dar Google fiind un motor de căutare din SUA unde nu se pictează frescă adevărată, nici nu a știut să găsească chiar nimic util despre frescă adevărată.

Oricum fresca adevărată, încă este cea mai ieftină, tehnică plastică.
Fresca adevărată se lucrează se lucrează pe giornate, pui tencuială cât pictezi în câteva ore, că stratul ultim se pune pe bucăți mici, ca să nu prindă crustă, că după asta nu mai este bun.
Varul gras este Ca( oH)2 și cu bioxidul de carbon din aer se formează carbonat ce calciu CaCO3
http://ro.wikipedia.org/wiki/Carbonat_de_calciu
Crusta de carbonat de calciu + pigment este ca un fel de marmură, și de aceia fresca este una din cele mai rezistente tehnici plastice. Fresca uscată bine poate fi spălată cu apă, că nu are nimic.

Alte tehnici plastice pentru ziduri sunt Sgraffito-care se face cu cimenturi colorate, mozaicul, precum și diverse tehnici pentru pictat și vopsit pereții.
Discutând cu un pictor despre sgraffito, ne-am gândit cum poate fi modificată tehnica și am denumit modificările zgrafito și zgrafito plin și am explicat cuiva cum se poate face practic asta :
http://en.wikipedia.org/wiki/Sgraffito
http://www.decovitral.ro/Sgraffito.htm
http://lisandru.blogspot.com/......arest.html
http://www.TPU.ro/......ati-si-un/
http://www.TPU.ro/......i-si-un_1/
Ce nu am vrut să scriu pe site i-am scris folosind mesaj privat și ți-am copiat din acele mesaje :
„ Poți să o faci, chiar tu singur, dacă știi despre ce este vorba. 
Te va costa foarte puțin și ține cât casa. 
Ai nevoie de câteva kg de ciment alb și de ciment gri și de pigment negru. & de niște nisip.
Eventual și de spărtură mică de tot de piatră de marmură sau de granit, și nu mai ai nevoie de pigment. Este mult de explicat în scris. 
Nu mai folosești nici gresie și nici faianță.
Eu am văzut sgraffito, care a rezistat pe pereți exteriori deci afară în ploaie, ger, soare, peste 70 de ani, fusese făcut între cele 2 războaie și este și acum bine merci și acum.
Faianța și gresia cad de pe perete, în cel mult 10-20 de ani!
Gipsul și combinațiile lui, nu rezistă la apă.

Dacă ești din București îți atât 2 case care au un anume fel de sgrafito cu goluri, dar eu te învățam un altul mai elaborat fără goluri, deci mai bun pentru în casă.
De fapt se dă o tencuială de ciment gri închis, cu pigment negru.
Se lasă să se usuce bine.
Se face un desen de mărimea peretelui pe hărții prinse cu scoci pe perete și apoi aduni hârtiile.
Hârtiile se înțeapă, după desenul respectiv.
Se dă cu un strat foarte subțire de ciment alb cu întârzietor de priză, pe bucăți foarte mici.
Cât timp nu este uscat, se pune hârtia cu desenul și se dă cu un pigment și apare desenul din puncte, acolo unde ai înțepat hârtia, și se sapă în stratul alb, după desen, rămânând desenul negru-gri închis de jos.
Ăsta este sgraffito clasic.
Poate fi făcut și cu mai multe straturi de ciment-uri colorate.
O tehnică puțin modificată, în care se folosește și praf de piatră și spărtură foarte mică de piatră, în loc de nisip în totalitate, a fost denumită de un pictor român zgrafito, (cu goluri), de la sgraffito, și de la verbul a zgâria.
Continuând zgrafito cu goluri, se ajunge la zgrafito fără goluri și ăsta se lustruiește.
Zgrafito cu goluri, era inovația lui!
Zgrafito fără goluri, polizat / lustruit este inovația mea și nu pot să scriu mai multe pe site, că nu am brevetat treaba asta.
Tencuială cu ciment alb și spărtură de marmură lustruită puteți face și acum în baie dacă nu ați cumpărat încă gresie și faianță. 
Sgraffito clasic, fără spărtură de marmură, este la Biserica Italiană în jurul ușii de la intrare și pe o clădire din Calea Dorobanți între Piața Dorobanți, / între clădirea ASE și Ștefan cel Mare, dar nu pe trotuarul cu ASE, ci pe cel opus.
Tot la Biserica Italiană au făcut și un sgraffito policrom, pe casa parohială, care nu le-a ieșit bine și care a căzut parțial, că au făcut prea groasă tencuiala, și au greșit și compoziția din rețeta de tencuială!"
Tehnica în 2 culori un ciment alb și unul colorat este și ea interesantă în anumite situații.
Dacă în straturile respective bagi spărtură mică de marmură care poate să fie lustruită se obțin efecte decorative f interesante.
Evident că lustruirea o faci când este gata totul.
Zgrafito plin este ceva mai complicat de realizat practic și nu cred are rost să îți scriu despre așa ceva.

Ce să pictezi pe perete depinde de tehnica plastică folosită și de cât de bine te pricepi să desenezi.
Te poți inspira după stampe japoneze și chinezești, sau după ce vrei tu.
Poți face motive florale, geometrice șamd.
Pentru că tu vei locui acolo trebuie să te gândești foarte bine cea ce vrei să faci, că ceva mult prea încărcat ar putea să fie și obositor.

O parte am scris de la mine că eu am pictat la viața mea.
Asta este o dovadă că ai citit neatent.
http://fotopoeziemuzica.wordpress.com/2009/12/27/pictura-chineza/
http://ro.wikipedia.org/wiki/Hokusai
http://ro.wikipedia.org/wiki/Ukiyo-e
http://ro.wikipedia.org/wiki/Munte
http://ro.wikipedia.org/wiki/Cultura_japonez%C4%83
http://romanian.cri.cine/chinaabc/chapter14/chapter140403.htm

Ce știu eu ce vrei să desenezi tu la tine pe pereți : peisaje, flori

http://hot.wendy.ro/wallpapere-cu-peisaje-frumoase/
http://blondutzza.blogspot.com/2009/11/peisaje-cu-paduri-splendide.html
http://www.zodii.ro/zodiac/Ce-flori-prefera*dID_14-horoscop_distractiv.html
http://alexandru.ulea.ro/? p=3944
http://ellennails.blogspot.com/2011/05/flori-de-munte.html
http://blog.itbox.ro/flori-la-munte/
http://www.flori-online-bucuresti.ro/
http://www.util21.ro/relaxare/poze-flori/poze-flori-dalii-pictures.htm
http://www.util21.ro/relaxare/poze/poze-flori-pictures-2.htm
http://www.util21.ro/relaxare/poze/poze-flori-pictures-3.htm
http://www.util21.ro/relaxare/poze/poze-flori-pictures-4.htm
http://www.util21.ro/relaxare/poze/poze-flori-pictures-5.htm
http://www.util21.ro/relaxare/poze/poze-flori-pictures-6.htm
http://www.util21.ro/relaxare/poze/poze-flori-pictures-7.htm
http://felicitari.alege.net/felicitari-flori-ro-4303-Flori-Lalele.html
http://yourmoney.wall-street.ro/......landa.html
http://imaginidesktop.blogspot.com/......oamna.html
http://etablou.com/tablouri_peisaje.html
http://www.strainatate.org/gallery_6_Peisaje-din-Romania_3.html
http://19violetknight21.blogspot.com/2011/01/natura-peisaje-partea-i.html
http://19violetknight21.blogspot.com/......tea-1.html
http://felicitari.sentimente.ro/peisaje/
http://al13lea.wordpress.com/2008/04/29/peisaje-landscapes/
http://imaginidesktop.blogspot.com/......ni-de.html

Dacă știi bine să desenezi poți picta și compoziții cu oameni.
Eu aș merge pe ceva cât mai simplu, nu pe ceva foarte încărcat.
A apărut o carte în Editura Meridiane numită Vid și plin în pictura Chineză


CHENG, FRANÇOIS - Vid şi plin: Limbajul pictural chinezesc. Bucureşti, Meridiane, 1983.
CHENG, FRANÇOIS - Arta picturii chineze. Bucureşti, Meridiane, 1996.
Și în cărțile astea vei găsi idei interesante.
Poți să vopsești normal pereții și să faci ca niște stampe pe hârtie, și dacă te plictisești de ele le dai la o parte.

Sincer eu mi-as picta ceva de genul http://www.google.ro/......tp?/imgres Mult succes!

Eu mi-as desena o chitara acustica stil Takamine sau Fender pana la ultimul detaliu cat de mare as putea (cca. 1x2m). Pentru a fi cat mai precis as desena la scara cu una normala si as desena-o 3d. (perspectiva). Uite aici un model superb: http://www.takamine.com/guitars/limited_edition/2011_limited_edition. Succes!