Este adevarat ca o persoana poate sa traiasca doar consumand fructe, legume, leguminoase, cereale, etc. si sa excluda carnea definitiv din dieta, dar o persoana nu poate trai doar consumand carne, si sa excluda definitiv fructele, legumele, leguminoasele, cerealele, etc. din dieta?
O persoana vegetariana poate trai bine mersi fara carne, dar o persoana carnivora poate trai fara vegetale, daca le exclude definitiv din dieta?
O persoana care consuma carne la fiecare masa, doar carne si nimic altceva, poate trai o viata lunga?
Vegetarienii pot trai mult si bine fara carne, dar non-vegetarienii pot trai mult si bine doar consumand carne si nimic altceva?
Va rog sa raspundeti serios, nu cu glume, ca nu o sa le iau in seama, si sa ganditi inainte de a da raspunsul si sa tineti minte ca suntem in 2017 si se gasesc supermarketuri la fiecare colt de strada, nu trebuie sa mergeti in padure sa va vanati prada pentru a supravietui.
Multumesc anticipat!

"Este adevarat ca o persoana poate sa traiasca doar consumand fructe, legume, leguminoase, cereale, etc. si sa excluda carnea definitiv din dieta, dar o persoana nu poate trai doar consumand carne, si sa excluda definitiv fructele, legumele, leguminoasele, cerealele, etc. din dieta?"

Da, este, vorbind pe termen lung, bineînţeles.

"O persoana vegetariana poate trai bine mersi fara carne, dar o persoana carnivora poate trai fara vegetale, daca le exclude definitiv din dieta?"

Nu, nu mult şi calitativ.

"O persoana care consuma carne la fiecare masa, doar carne si nimic altceva, poate trai o viata lunga?"

Depinde ce înţelegi prin "lungă", dar, în general vorbind, viaţa lui va fi relativ scurtă şi bolnăvicioasă.

"Vegetarienii pot trai mult si bine fara carne, dar non-vegetarienii pot trai mult si bine doar consumand carne si nimic altceva?"

Nu ştiu de ce tot repeţi aceeaşi întrebare sub o formă uşor diferită. Răspunsul este acelaşi. Fără produse de origine animală (deci şi carnea inclusiv) viaţa omului este posibilă şi, în general, este calitativ mai bună şi mai lungă, în schimb, numai cu produse de origine animală sau predominant cu ele, viaţa, de regulă, scade şi în calitate, şi în durată.

Aoleu, acum mă mai şi ameninţi fizic... Tremur toată.

Nu, nici una din variante nu este adevarata. O persoana vegetariana va trebui sa ia suplimente alimentare (de origine animala sau sintetizate chimic din petrol), fiindca nu isi poate asigura doar din plante anumiti acizi grasi si aminoacizi esentiali (ai invatat despre ei la scoala). De asemenea, va avea o imunitate mai slaba si risca tot felul de boli legate de malnutritie. De asemenea va fi nevoita sa manance produse foarte nesanatoase (fructe si legume din super-market, in afara perioadei lor normale, care sunt atat de pline de chimicale incat sunt foarte periculoase), soia modificata genetic, foarte multi coloranti si amelioratori care imbunatatesc alimentele de proasta calitate care le sunt furnizate vegetarienilor in prezent. Daca vrea sa fie sanatos, pe langa suplimentele necesare, va trebui sa se multumeasca numai cu fructe si legume de sezon (cumparate din piata) si va trebui sa evite soia (de orice fel). Asta duce la mari probleme iarna, cand practic sunt putine lucruri de mancare, chiar daca persoana respectiva e harnica si isi face multe conserve vara (facute in casa, fara adaosuri de chimicale cum sunt cele din comert).
O persoana care mananca doar carne, va trebui sa ia suplimente extrase din plante pentru alti acizi grasi si aminoacizi esentiali. Va face boli legate de hiperproteinemie si hiperuricemie si va suferi de rinichi. Va trebui, de asemenea, sa isi gaseasca o sursa sanatoasa de carne, fiindca puiul dincomert contine prea multi hormoni si nu poate fi consumat. In plus, va avea mari limitari de gust, fiindca mancarea fara legume (doar carne fiarta) este foarte plictisitoare si lipsita de gust, ceea ce este frustrant.
Prin urmare, nici unul nu va trai mult si bine, ambii vor trai putin si prost.
Singura cale este o dieta echilibrata, care sa contina si carne si ou si lactate si multe legume si fructe. Asa poti sa nu mananci toate gunoaiele din super-market (rosii in decembrie si cirese in octombrie), ci numai fructe si legume de sezon, sa eviti carnea de proasta calitate, sa ai o mancare gustoasa si sanatoasa in fiecare zi.
De prea multe mii de ani oamenii mananca omnivor, prin urmare, daca cineva vrea sa schimbe asta va trebui sa isi asume macar 100 000 de ani de trai prost pana ne vom adapta. Si ar fi o prostie.
Stiu ca vezi pe net tot felul de nazisti ai mancarii, dar nu ii asculta. Majoritatea sunt foarte ignoranti, u au invatat suficient la scoala si au fost manipulati de niste nebuni sau de niste oameni foarte interesati (iti dai seama ca este mult mai rentabil sa vinzi soia modificata genetic la 10 lei kilogramul pentru a furaja niste oameni manipulati, decat sa o vinzi cu 5 bani, ca sursa de biocombustibil)

Desigur ca da, omul a supravetuit la perioade lungi de infometare, erau zile cand nu aveam ce manca, doar cei puternicci se reproduceau, dar azi sa te supui unor asemenea restricti mi se pare ceva irational, omul a evoluat ca vanator =masculi de atunci vanau impreuna iar femeile culegeau fructe si legume impreuna au dus specia umana in prezent, azi nici 10% din masculi nu ar merita sa se reproduca suntem cei mai jalnici masculi rad rudele cimpanzeii de noi,desi man manca totul dar cu limita, proteina e caramida vieti, fara proteina viata nu e viata, daca am fi vegetarieni am fi mancat numa legume mereu daca eram carnivori mancam numa carne dar nu suntem, omul e omnivor, deci daca vrei sa te supui unor aiureli fa asta, as vrea eu sa vad un vegan dupa o zi de munca in constructii si sau dau mar

Foarte multa pesudostiinta pe aici
In carne se gasesc diverse toxine, de la mercur,hormoni injectati pana la grasimi ''rele'' si E-uri. Chiar si daca am manca hrana bio, nu poti trai o viata lunga si sanatoasa cu niste nutrienti procesati de la un animal mort.
mercur se gaseste in cantitati foarte mici in pesti atat,nu exista grasimi rele exista grasimi simplu,nu exista proteine sau carbo rai sau buni organismul metaboliseaza toti macronutrienti la fel,total gresit se poate trai si fara carbo dar nu asta e scopul e o tampenie sa faci asa ceva,legumele,fructele ofera fibre necesare tranzistului intenstinal,ba poti duce o viata lunga pentru ca indiferent de ceea ce manci conteaza mai multe aspecte genetice, vegetarieni nu traiesc mai mult asta e un mit nici nu sunt mai sanatosi asta pentru ca noi mostenim sistemul imunitar de la parinti

"O persoana care consuma carne la fiecare masa, doar carne si nimic altceva, poate trai o viata lunga?"

Depinde ce înţelegi prin "lungă", dar, în general vorbind, viaţa lui va fi relativ scurtă şi bolnăvicioasă.
nu exista nici macar un studiu care sa dovedeasca ca consumul de carne imbatraneste sau ca are vreo legatura cu sistemul imunitar ba chiar cresterea consmulu de proteine face ca sistemul imunitar sa fie mai stabil, toate celule vor proteine, fara proteine procesul de divizare este nul, dar repet nu trebuie sa consumam doar carne sau carbo, grasimi, toate sunt bune

De asemenea, se ştie că Adventiştii de Ziua a Şaptea trăiesc mai mult decât restul populaţiei, graţie stilului de viaţă sănătos ce evită tutunul şi se bazează pe o dietă pe bază de plante şi activitate fizică. În medie, Adventiştii de Ziua a Şaptea din California trăiesc cu 4-7 ani mai mult decât ceilalţi oameni din statul american.

Pesco-vegetarienii prezentau un risc cu 19% mai mic să se numere printre cei ce au murit în timpul perioadei de studiu, în comparaţie cu cei ce mâncau carne, iar veganii prezentau un risc cu 15% mai mic. Bărbaţii beneficiau mai mult de pe urma dietei vegetariene decât femeile.

„Suntem încrezători că grupurile vegetariene au obţinut rezultate mai bune decât non-vegetarienii, însă nu putem efectua o comparaţie între diferitele grupuri de vegetarieni. Datele sunt prea apropiate pentru a putea specula. Sperăm să putem compara aceste grupuri în câţiva ani, când vom avea o putere statistică sporită [ca urmare a numărului mai mare de decese ce pot fi analizate]", au comentat cercetătorii.

Baron consideră că limitarea „zaharurilor şi a băuturilor zaharoase din dietă, a cerealelor rafinate şi a cantităţilor mari de grăsimi trans şi saturate", alături de includerea unui număr mai mare de fructe, legume şi nuci ar duce la rezultate mai bune decât „ţelurile limitate de a include cantităţi moderate de lactate, ouă, peşte sau chiar carne".
De asemenea, Dr. Michael J. Orlich a adăugat că „chiar şi non-vegetarienii din studiul nostru consumau o cantitate relativ redusă de carne şi erau atenţi la sănătatea lor. Dacă vom compara aceste grupuri vegetariene cu dieta obişnuită a americanilor de rând am putea obţine rezultate chiar mai frapante".
http://www.descopera.ro/......l-mai-mult
sa fim seriosi cata carne manca un roman zilnic? dieta mea personala e 80% carbo /20% carne, prea multa carne duce si la constipatie,consumul de peste dupa cum vezi are foarte multe benefici, carnea de peste,pui,miel, iepure, vanatoare, vita e sanatoasa, carnea rosie poate cauza cancer dar nu e un fapt
http://www.scientia.ro/......egane.html
citeste si aia, pe mine ma ingrasat carbo nu carnea, dar asta nu inseamna ca i urasc si ca eu am exagerat cu ei

Ce se mai îndepărtează din dietă în afară de produsele de origine animală? Să vedem.

• Zahărul rafinat: produce ficat gras şi rezistenţă la insulină. Este în strânsă legătură cu obezitatea, diabetul şi bolile de inimă (2, 3, 4, 5, 6).
• Cerealele rafinate: duc la creşterea rapidă a glicemiei, rezistenţă la insulină şi îngrăşare. Au legătură cu multe boli cronice occidentale (7, 8, 9).
• Uleiurile vegetale: conţin mulţi acizi graşi inflamatorii Omega-6, cresc inflamaţia şi stresul oxidativ (10, 11, 12).
• Grăsimile trans: sunt foarte nocive, sunt grăsimi fabricate de om, se găsesc în alimentele procesate şi au legătură cu multe boli grave, în special cu bolile cardiovasculare (13, 14).

Aceste diete elimină şi alimentele procesate, care conţin puţine substanţe nutritive şi multe ingrediente dăunătoare şi substanţe chimice artificiale.

Personal găsesc că este plauzibil ca beneficiile dietei vegane să fie în mare parte cauzate de evitarea alimentelor procesate şi a ingredientelor nocive precum zahărul adăugat. Nu au absolut nicio legătură cu evitarea alimentelor de origine animală neprocesate. Studiile dietelor vegane de obicei fac comparaţie cu dietele occidentale junk-food, nu cu diete bazate pe alimente integrale, precum dietele paleo sau cele mediteraneene.

Concluzie: beneficiile pe care dietele vegane le aduc sănătăţii se datorează în special eliminării ingredientelor nocive şi alimentelor procesate. Nu au nicio legătură cu evitarea alimentelor de origine animală neprocesate.

Mitul referitor la faptul că grăsimile animale produc boli de inimă încă este crezut de către vegani. În ultimii zeci de ani, studiile au observat că acest lucru este fals şi experţii din toată lumea au început să îşi schimbe părerea. Grăsimile saturate şi colesterolul duc de fapt la îmbunătăţiri ale profilului colesterolului din sânge. Acestea nu înrăutăţesc lucrurile aşa cum s-a crezut înainte (15). Grăsimile saturate şi colesterolul cresc colesterolul HDL („bun"), care are rol protector împotriva bolilor de inimă (16, 17, 18). Uneori provoacă mici creşteri ale colesterolului LDL de la mic, dens („rău") la mare (19, 20). Studiile arată că persoanele care au în special particule LDL mari prezintă un risc mai redus de boli de inimă (21, 22, 23).

Un studiu amplu care a analizat datele altor 21 de studii cu un total de 347.747 participanţi a concluzionat: nu există nicio asociere între consumul de grăsimi saturate şi bolile cardiovasculare (24). O analiză Cochrane a unui studiu randomizat controlat a observat exact acelaşi lucru: reducerea grăsimilor saturate nu are niciun efect asupra riscului de deces sau a decesului provocat de bolile de inimă (25).

Studiile efectuate pe persoane care au consumat ouă (pline de colesterol), dintre care unele au inclus sute de mii de oameni, nu au găsit nicio relaţie între consumul de ouă şi bolile de inimă (26, 27). Unii susţinători ai dietelor vegane ar putea să afirme că nu ar trebui să avem încredere în aceste studii, deoarece au fost sponsorizate de către industria de ouă, carne sau produse lactate, însă acest lucru este un nonsens. Această problemă a fost studiată intens şi nu este adevărat că majoritatea studiilor au fost sponsorizate de industrie. Adevărul este că grăsimile saturate şi colesterolul au fost condamnate pe nedrept. Studii de cea mai bună calitate arată că sunt complet inofensive pentru majoritatea oamenilor.

Concluzie: mitul că grăsimile saturate şi colesterolul duc la boli de inimă încă este crezut de vegani, dar a fost demascat cu grijă în ultimele decenii.
Dieta vegană este singura dietă care s-a dovedit că are efecte benefice privind bolile cardiovasculare

Se afirmă deseori că dietele vegane sunt singurele diete care s-au dovedit că ameliorează bolile de inimă. Această idee se bazează pe un număr de studii ale doctorilor Dean Ornish şi Caldwell Esselstyn. Aceste studii au avut într-adevăr rezultate impresionante, inclusiv o ameliorare parţială a bolii coronariene, susţinută de îmbunătăţirea angiogramelor. Acest lucru merge mai departe de biomarkerii de genul colesterolului. Totuşi, nu cred că se poate trage o concluzie despre dietele vegane pe baza acestor studii. Să vă explic de ce. Abordarea lui Ornish a implicat şi intervenţii în stilul de viaţă. Pacienţii lui au făcut exerciţii fizice, au renunţat la fumat şi au meditat. De asemenea dieta lui nu a fost una vegană, ci una vegetariană low-fat (28).

Studiul lui Esselstyn (un studiu cu doar 22 de persoane, fără un grup de control) a folosit doze mari de statină (medicament) (29). Este foarte clar că studiile care folosesc medicamente sau exerciţii fizice (factori ce stârnesc confuzie) împreună cu dieta nu pot fi utilizate pentru a face afirmaţii despre dietă. Pentru a atribui beneficii unei diete, aceasta trebuie izolată pentru a fi singura variabilă care este diferită între grupuri.

Concluzie: există unele studii care arată că dieta vegană low-fat/vegetariană ameliorează bolile coronariene. Totuşi, aceste studii folosesc medicamente sau lucruri ce promovează sănătatea, aşa cum sunt exerciţiile fizice sau meditarea.


4. The China Study (trad. „Studiul China")

În aproape toate discuţiile despre dietele vegane sau alimentele de origine animală, cineva pomeneşte despre studiul China. Acesta este o carte scrisă de către biochimistul şi cercetătorul în domeniul nutriţiei, T. Colin Campbell. Cartea tratează problema alimentelor de origine animală (în special proteinele animale) considerând că sunt principalii factori ai bolilor de inimă şi ai cancerului. Cazul este vag susţinut cu date dintr-un masiv studiu epidemiologic numit China-Cornell-Oxford Project, împreună cu un număr de alte observaţii şi studii despre şobolani. A utilizat o terminologie confuză pentru a părea că studiul pe şobolani ce foloseşte proteine izolate precum cazeina are legătură cu dieta şi cancerul la oameni.

Cartea a fost criticată de mai multe persoane care au analizat rezultatele:
• Dr. Chris Masterjohn: What Dr. Campbell Won’t Tell You About The China Study
• Denise Minger: The China Study – Fact or Fallacy
• Dr. Michael Eades: The China Study vs the China study

Rezultatele The China Study au fost contrazise şi de alte studii, unele dintre acestea având o calitate metodologică superioară. Aici este inclus un studiu recent din Asia la care au participat 112.310 bărbaţi şi 184.411 femei, constatând că un consum de carne roşie este asociat cu riscul redus de boli de inimă la bărbaţi şi cu riscul redus de cancer la femei (30). The China Study nu este despre ştiinţa nutriţiei. El îşi are locul în secţiunea de ficţiune din bibliotecă.

Concluzie: The China Study a fost demascat de către oamenii de ştiinţă obiectivi şi există multe studii de calitate care îi contrazic rezultatele, toate fiind ignorate de autor.


5. Proteinele animale sunt dăunătoare

Veganii afirmă deseori că proteinele animale sunt dăunătoare. Aceste afirmaţii se bazează pe studiile efectuate pe şobolani, folosind proteine izolate şi diete rafinate. Rezultatele studiilor pe rozătoare, utilizând diete nenaturale şi rafinate nu sunt neapărat aplicabile oamenilor. În multe cazuri, studiile efectuate pe oameni ajung la rezultate opuse studiilor pe rozătoare. Aceasta pare să fie şi situaţia cu proteinele animale. De fapt, aproape toate studiile umane controlate, folosind proteine, atât animale, cât şi vegetale, arată că sunt benefice pentru sănătate.

Studiile care au utilizat diete bogate în proteine au observat că acestea cresc arderea grăsimii, reduc apetitul şi duc la pierderea automată în greutate (31, 32, 33). De asemenea ajută oamenii să câştige masă musculară, să scadă tensiunea arterială, să îmbunătăţească sănătatea osoasă şi să reducă anumite simptome ale diabetului (34, 35, 36, 37, 38, 39, 40, 41). Dovezile evidenţiază faptul că majoritatea oamenilor ar trebui să consume mai multe proteine animale, nu mai puţine (42).

Concluzie: în ciuda mitului că proteinele animale sunt dăunătoare, studiile arată că acestea sunt benefice pentru sănătate. Aici este inclusă pierderea în greutate, sănătatea osoasă îmbunătăţită, tensiunea arterială mai scăzută şi reducerea simptomelor diabetului.


6. Oamenii nu sunt „proiectaţi" să mănânce animale

Unii vegani spun că oamenii sunt în mod natural erbivori şi că organismul nostru nu este adaptat să mâncăm animale. Acest lucru este complet fals. Oamenii au consumat carne de milioane de ani (43, 44). Organismul nostru este bine adaptat consumului de carne şi suntem perfect capabili să folosim complet substanţele nutritive din carne. De fapt, sistemul nostru digestiv nu seamănă deloc cu cel al erbivorelor. Noi avem colonul scurt, intestinul subţire lung şi o mulţime de acid clorhidric în stomac, care ne ajută să descompunem proteinele animale. De asemenea, lungimile diferitelor părţi ale sistemului digestiv se află undeva între lungimile tipice pentru carnivore şi erbivore, indicând că suntem „proiectaţi" în mod natural să fim omnivore (45).

Faptul că veganii nu pot funcţiona fără suplimente de vitamina B12 este un argument destul de solid pentru ca aceste diete să nu fie „naturale". Studiile sugerează că acest consum de produse de origine animală a contribuit la evoluţia creierelor noastre mari (46). De asemenea, vânătorii-culegători mâncau multă carne. Genele noastre au fost modelate într-un mediu care a inclus multe produse de origine animală (47). Adevărul este că oamenii funcţionează cel mai bine consumând atât produse de origine animală, cât şi de origine vegetală.

Concluzie: oamenii sunt în mod natural omnivori şi funcţionează cel mai bine consumând o combinaţie de produse de origine animală şi vegetală. Acest fapt este reflectat în sistemul nostru digestiv.


7. Carnea provoacă boli de inimă, diabet şi cancer

Majoritatea bolilor occidentale cronice sunt relativ noi. Epidemia de boli cardiovasculare a început în jurul anilor 1930, în timp ce diabetul de tip 2 s-a dezvoltat rapid la sfârşitul secolului 20. Cancerul a fost de asemenea în creştere de mai multe zeci de ani. Veganilor le place să dea vina pe carne şi pe produsele de origine animală pentru aceste probleme de sănătate. Carnea este un aliment vechi, iar aceste probleme de sănătate sunt relativ noi. Nu are niciun sens să dăm vina pe vechile alimente pentru problemele noi de sănătate. Să aruncăm o privire asupra acestor probleme pentru care este învinuită carnea şi asupra dovezilor ce au examinat aceste afirmaţii.

Bolile de inimă şi diabetul: două studii, unul cu 1.218.380 participanţi şi altul cu 448.568 participanţi, nu au găsit nicio legătură între carnea roşie neprocesată şi bolile de inimă sau diabet (48, 49).

Cancerul: două studii de analiză, unul care a studiat datele de la 35 de studii şi celălalt de la 25 de studii, au constatat că această carne roşie neprocesată are doar un efect slab asupra cancerului la bărbaţi şi niciun efect asupra femeilor (50, 51). Asocierea cu cancerul este probabil legată de felul în care este gătită carnea. Câteva studii sugerează că formează carcinogeni atunci când este gătită excesiv, aşa că este important să folosim metode mai blânde pentru gătit şi să evităm arderea cărnii (52). Reţineţi că toate aceste studii au găsit un risc crescut pentru persoanele care consumă carne procesată. De aceea, este importantă diferenţierea între tipurile de carne. Este cunoscut faptul că, în general, produsele alimentare procesate sunt dăunătoare, nu doar carnea.

Concluzie: studiile care fac diferenţa între carnea roşie procesată şi cea neprocesată nu au observat nicio asociere a cărnii cu bolile de inimă sau cu diabetul, ci doar o corelaţie slabă cu cancerul la bărbaţi, însă nu la femei.


8. Vegetarienii şi veganii trăiesc mai mult şi au un risc mai mic de a se îmbolnăvi de boli cardiovasculare

Există mai multe studii care arată că vegetarienii şi veganii trăiesc mai mult şi au un risc mai mic de a se îmbolnăvi de unele boli grave (53, 54). Totuşi, aceste studii sunt afectate de un fenomen numit preferinţa consumatorului sănătos. Ce implică acest lucru este că vegetarienii sunt în general mai conştienţi de sănătate decât cei care consumă carne. Ei nu mănâncă doar mai puţină carne, ci fac mai multe exerciţii fizice, fumează şi beau mai puţin alcool şi mănâncă mai multe fructe si legume (55). De aceea este imposibil să afirmăm că sunt mai sănătoşi pentru că evită carnea. Poate că sunt mai sănătoşi pentru că fac alte lucruri ce promovează sănătatea. Cine ştie, poate sunt mai sănătoşi în ciuda faptului (nu deoarece) că evită carnea.

Într-un studiu, cercetătorii au descoperit un nou mod inteligent de a controla preferinţa consumatorului sănătos. Ei au recrutat participanţi care erau clienţii unui magazin cu produse sănătoase, analizând diferenţa dintre consumatorii vegetarieni conştienţi de sănătatea lor şi consumatorii de carne interesaţi să fie sănătoşi. Şi ce credeţi? Nu au găsit nicio diferenţă a mortalităţii, a riscului de boli de inimă sau a accidentului vascular cerebral (56). Vegetarienii trăiesc mai mult şi prezintă un risc mai mic de a se îmbolnăvi de unele boli pentru că tind să fie persoane conştiente de sănătatea lor. Nu există nicio legătură cu evitarea produselor de origine animală.

Concluzie: studiile observaţionale care arată că vegetarienii şi veganii sunt mai sănătoşi sunt afectate de preferinţa consumatorului sănătos. Studiile ce au controlat conştientizarea sănătăţii nu au arătat niciun efect.


9. Dietele low-carb ne omoară

Veganii urăsc cu adevărat dietele low-carb. Acest lucru este de înţeles, pentru că dietele low-carb sunt aproape în opoziţie completă cu dietele vegane şi vegetariene. Dietele low-carb şi low-fat vegetariene au fost comparate într-un studiu controlat randomizat de calitate, numit A to Z study (57). Acest studiu a comparat dieta Atkins (o dietă low-carb) şi Ornish (o dietă vegetariană low-fat) pe un grup de persoane supraponderale/obeze la premenopauză.

După o perioadă de 1 an:
• Grupul Atkins a pierdut mai mult în greutate decât grupul Ornish (4, 7 kg. faţă de 2, 5 kg.) – diferenţa nu a fost semnificativă statistic la 12 luni.
• Grupul Atkins a avut o scădere mai mare a tensiunii arteriale.
• Grupul Atkins a avut o creştere mai mare a colesterolului HDL.
• Grupul Atkins a avut o reducere a trigliceridelor cu 29, 3 mg/dL, comparativ cu 14, 9 mg/dL în grupul Ornish.

Persoanele din grupul Ornish au avut probleme cu ţinerea acestei diete vrând să renunţe de două ori, acest lucru îndicând că dieta Atkins a fost mai uşor de ţinut. Acesta este cel mai bun studiu disponibil care compară dietele low-carb şi low-fat vegetariene. Rezultatele sunt clare.

Până ce alt studiu controlat va duce la un rezultat diferit, nu există nicio bază ştiinţifică pentru ca susţinătorii vegani să afirme că dietele low-carb sunt inferioare celor vegane din perspectiva sănătăţii. În plus, multe alte studii au fost efectuate pe diete low-carb. Începând cu anul 2002, peste 20 de studii randomizate controlate au demonstrat că dietele low-carb sunt superioare dietelor low-fat.

Concluzie: nu este adevărat că dietele low-carb sunt dăunătoare. Singurul studiu care a comparat în mod corespunzător dietele low-carb cu cele low-fat vegetariene a constatat că dietele low-carb au fost mult mai sănătoase.


10. Există o mulţime de dovezi în spatele dietelor vegane

Susţinătorii vegani vor să ne facă să credem că există multe studii ce demostrează beneficiile pe care dietele vegane le aduc sănătăţii. Cu toate acestea, există doar un studiu controlat (cu adevărat ştiinţific) în care s-a izolat dieta ca fiind singura variabilă şi s-a comparat cu altă dietă. Acest studiu este singurul pe care îl ştiu (am căutat mult şi i-am întrebat pe mulţi vegani dacă mai ştiu şi alte studii) care chiar testează dieta vegană direct. Prin urmare, acest studiu este cel mai bun pentru a reflecta cu acurateţe adevăratele efecte ale dietei asupra sănătăţii. Studiul a fost condus, printre alţii, de doctorii Neal Barnard şi David Jenkins. S-a comparat o dietă low-fat vegană cu o dietă tipică pentru diabet bazată pe liniile directoare ale American Diabetes Association. Participanţii au fost persoane cu diabet de tip 2.

Acestea au fost rezultatele după o perioadă de studiu de 74 de săptămâni (58):
• Grupul vegan a pierdut 4, 4 kg., iar grupul care a ţinut dieta pentru diabet 3 kg. Diferenţa nu a fost semnificativă statistic.
• Doar după ajustări (manipulări statistice) au existat mici avantaje pentru dieta vegană pentru HbA1c (-0, 40% faţă de +0, 01%), colesterolul total (-20, 4 faţă de -6, 8 mg/dL) şi LDL (-13, 5 faţă de -3, 4 mg/dL).
• Nicio diferenţă în ceea ce priveşte greutatea, IMC, circumferinţa taliei, colesterolul HDL, trigliceridele, tensiunea arterială, nivelul glicemiei sau al proteinei C reactive (CRP).

Acestea sunt beneficiile „miraculoase" ale dietei vegane în cel mai complet studiu al unei diete low-fat vegane până în prezent. Nu atât de impresionante au reieşit a fi dovezile vegane în cărţile şi documentarele lor. Reţineţi că principalii cercetători sunt ambii vegani, deci ar fi putut să aranjeze un studiu care să maximizeze beneficiile unei astfel de diete. Nu există nimic revoluţionar la aceste rezultate. Studiile efectuate pe alte diete, precum cea mediteraneană, paleo sau low-carb au dus la rezultate similare sau chiar mult mai bune adesea.

Concluzie: în cel mai bun studiu controlat până în prezent referitor la dietele vegane au existat foarte puţine diferenţe comparativ cu o dietă tipică pentru diabet care a inclus produse de origine animală.


11. Dietele vegane pot să furnizeze cu uşurinţă toate substanţele nutritive necesare

Unii susţinători vegani afirmă că este posibil să se obţină toate substanţele nutritive fără a consuma produse de origine animală. Totuşi, este mai uşor de zis decât de făcut şi se pare că mulţi vegani au probleme.

Deficienţele nutrienţilor sunt mult mai frecvente printre vegani:
• Vitamina B12: 83% dintre vegani au deficienţă de vitamina B12, comparativ cu 5% dintre persoanele omnivore. Această deficienţă poate avea consecinţe serioase (59).
• Fier: într-un studiu, vegetarienii au avut doar o treime din feritină (un marker pentru nivelul de fier) din procentul omnivorilor (60).
• Vitamina D: nivelul vitaminei D este cu 74% mai scăzut în cazul veganilor, făcând comparaţie cu persoanele omnivore (61).
• Acizii graşi Omega-3: veganii au un nivel cu 53% mai mic al EPA şi un nivel al DPA cu aproape cu 59% mai scăzut, faţă de cei care consumă carne (62).

Nu ştiu care este părerea voastră, dar mie mi se pare că o dietă care îi face pe majoritatea celor care o ţin să aibă deficienţe ale nutrienţilor esenţiali este o idee destul de rea.

Nu.nu se poate. In carne se gasesc diverse toxine, de la mercur,hormoni injectati pana la grasimi ''rele'' si E-uri. Chiar si daca am manca hrana bio, nu poti trai o viata lunga si sanatoasa cu niste nutrienti procesati de la un animal mort. El are propriile sale substante care pot fi nocive pentru corpul uman cum ar fi adrenalina sau cantitatile mari de fier din organe care maresc riscul de infarct si boli neurodegenerative. Depinde de calitatea(tipul de carne consumat) si cantitatea ingerata. Anumite animale au excese de minerale si vitamine sau carente in raport cu corpul uman, asta inseamna ca e mult mai greu de stabilit ce, cum si cat sa mancam de la animale. Noi mancam ca sa traim, nu traim ca sa mancam. Asta inseamna ca trebuie sa calculam caloriile(care sunt mai mari la alimentele de origine animala, deci mai greu de ars) si nutrientii care ne sunt noua necesari. Ai grija de corpul tau!

Dragă, omul nu e nici carnivor, nici ierbivor este omnivor, așa că are nevoie atât de vegetale cât și carne.

La carne nu ma bag ca nu sunt mare amatoare de carne, in schimb da as putea sa traiesc foarte bine doar vegetarian si asta fara sa-mi para rau sau sa ma simt privata de ceva, chiar mi-ar parea bine sa am posibilitatea.Si asa pe cit pot evit mincarea carnii.

Daca e vegetarian ca indienii poate trai mai mult!

Si mie mi-a evaluat jumatate dintre raspunsuri ca fiind nefolositoare si eronate pentru ca mi-am spus parerea despre LGBT.

Dieta mea consta in 10 - 15% carne zilnic. Trebuie sa existe un echilibru la fiecare masa, daca mananci numai fructe, legume, leguminoase, cereale nu cred ca poti rezista la o munca solicitanta de 8 ore in afara de cea la birou.

Omul, fiind o fiinta omnivora, nu poate duce o viata buna, pe termen lung, mancand doar din extreme.
Carnea, ouale si lactatele nu iti fac in niciun mod rau organismului tau. Sunt chiar sanatoase.

Nu cred ca adevarata problema e daca se poate trai numai cu legume sau numai cu carne.
Chestia e ca unii din speciile noi de animale ( homo vegetus si homo veganus) sunt convinsi si incearca sa ii convinga si pe cei din specia Homo sapiens ca ei sunt niste fiinte superioare si mai ales empatice ( probabil le place mult cuvantul asta), iar ceilalti sunt niste criminali fara inima si mai ales fara empatie ( de fapt sigur le place mult cuvantul asta).
Homo sapiens, care s-a definit singur ca fiind omnivor, in baza stiintei pe care tot el a dezvoltat-o cu foarte mult timp inainte ca primul vegan de pe planeta sa apara (facut si nu nascut) bineinteles ca nu e deloc multumit de noul mod de abordare a problemei.
Homo veganus insa e pregatit de o reactie negativa, asa ca incepe sa arunce in stanga si in dreapta cu tot felul de vorbe de ocara, link-uri de pe YouTube pe care oricum nu le deschide nimeni si mai ales cu voturi vegane ( pe astea le citeste lumea, pentru ca apar la notificari).
Bine, daca n-au cont pe TPU, arunca numai cu vorbe de ocara si cu morcovi.
Mai pe scurt, nu cred ca Homo sapiens are vreo problema cu alte specii si cu dieta lor si vrea doar sa isi vada de treaba lui si mai ales sa poata manca in liniste o bucatica de carne sau de branza.
Daca se poate. Daca nu, aia e.

Veganismul nu e o solutie!

Omul n-a mancat niciodata toata viata numai carne. Nici invers. Nu suntem facuti sa mancam doar una sau alta.

Https://www.realitatea.net/......51634.html

Nu stiu ce sa zic omu nu poate trai doar cu carne fara carne poate dar sa manance doar carne fara e legume/fructe cred ca e imposibil de oare ce ele au anumite vitamine omu mananca sa traiasca nu traieste sa manance

Fructele se mananca pe stomacul gol. Nu amestecati fructe cu legume sau alt tip de mancare. Sfaturi dieta alimentatie sanatoasa Toată lumea ştie poezia (ADEVĂRATĂ de altfel) cu "FRUCTELE şi LEGUMELE sunt cele mai sănătoase pentru organism". Chiar sunt! Însă contează foarte mult şi CUM le mâncăm. Redau nişte informaţii dintr-o prezentare powerpoint primită pe mail despre cum trebuie mâncate fructele în viaţa de zi cu zi pentru a avea parte cu adevărat de o alimentaţie şi o viaţă sănătoasă. (poate cineva care se pricepe mai bine la medicină/alimentaţie ar putea să confirme informaţiile de mai jos).

Ideea de bază este să mâncaţi fructe în aşa mod încât NICIODATĂ să nu se întâlnească în stomac fructele cu alte tipuri de alimente. Pentru asta, trebuie să mâncaţi fructe cu cel puţin 20-30 minute ÎNAINTE de masă şi la cel puţin o oră-două DUPĂ masă (timpii exacţi depind de rapiditatea metabolismului fiecăruia – cât de repede se digeră hrana după ingerare). Ideea e să nu băgaţi fructe peste mâncare nedigerată complet şi să nu băgaţi mâncare peste fructe nedigerate complet! Şi vă mai dau un sfat: mestecaţi hrana (indiferent de tipul ei) până când devine o pastă în gură. Vă veţi sătura mai repede, veţi mânca mai puţin, vă va ţine de foame mai mult timp etc. Iată şi prezentarea despre fructe:

Mâncaţi fructe pe stomacul gol! Fructul este un aliment ideal, corpul are nevoie de minim de energie pentru a-l digera şi a oferi corpului dumneavoastră o rentabilitate maximă.

• Este singurul aliment care pune creierul la muncă.

• Fructele sunt compuse în principal din fructoză (care poate fi uşor convertită în glucoză), restul este compus în principal din apă (90-95%).

• Acest lucru înseamnă că fructele curăţă şi hrănesc corpul dumneavoastră în acelaşi timp

• Singura problemă cu fructele este faptul că cei mai mulţi oameni nu ştiu cum să le mănânce pentru a asimila în mod eficient nutrienţii din ele.

• Trebuie ca INTOTDEAUNA sa mâncăm fructele pe stomacul gol!

• De ce? Detalii în continuare:

• Motivul este că fructele nu sunt digerate in stomac, ci în intestinul gros.

• Fructele trec rapid de stomac şi ajung în intestin, unde işi eliberează sucurile.

• Dar dacă există carne, cartofi sau amidon în stomac, fructele sunt prinse aici şi încep să fermenteze.

• Dacă aţi mâncat un fruct ca şi desert după cină şi petreceţi restul nopţii cu greutate în stomac şi un gust neplăcut în gură, este pentru că nu aţi mâncat corect.

• Trebuie să mâncăm întotdeauna fructele pe stomacul gol!

• Nu trebuie să beti sucuri de fructe din cutii sau recipiente de sticlă.

• De ce?

• Mai întotdeauna sucul din conserve este încălzit în timpul procesului de producţie şi structura sa iniţială devine acidă, şi are în plus adăugaţi conservanţi.

• Care este cea mai bună afacere pe care poti s-o faci?

• Cumpara-ţi un storcător de fructe. Vei putea să bei sucul extras cu storcătorul, numai din fructe proaspete, pe stomacul gol.

• Sucul este digerat atât de repede ca veti putea mânca un snack după doar 15-20 de minute.

• Dr. William Castillo, şeful de cardiologie al celebrei clinici Framington din Massachusetts, a declarat că fructele sunt cele mai bune alimente pe care le putem mânca pentru a ne proteja contra bolilor de inimă.

• El spune că fructele contin bioflavonoide, care impiedică îngrosarea sângelui şi blocarea arterelor.

• De asemenea ele întăresc vasele capilare, vasele capilare fragile fiind aproape întotdeauna cauza hemoragiilor interne şi a crizelor cardiace.

• Un singur lucru vreau să păstraţi mereu în minte când vă gandiţi la fructe:

Cum începeţi ziua? Ce mâncaţi la micul dejun? Credeţi că e o idee bună să vă daţi jos din pat şi să vă umpleţi stomacul cu o cantitate imensă de alimente (în principal cafea, paine şi unt), care vă vor lua toată ziua sa le digeraţi?

Bineînţeles că nu…

• Aveţi nevoie de o cantitate mică de alimente uşor de digerat, fructe pe care corpul le poate absorbi rapid şi care vor ajuta la curaţarea acestuia.

• Dimineaţa, în timpul zilei, sau când este posibil şi confortabil, nu mâncaţi altceva în afară de fructe proaspete şi sucuri de fructe făcute pe loc.

• Faceţi astfel cel puţin până la prânz, în fiecare zi.

• Cu cât mai mult timp veţi avea în corp doar fructe, cu atât ele vor fi mai eficiente în purificare.

• Dupa ce vă veti schimba acest obicei de a vă umple corpul cu alimente la începutul zilei, veţi experimenta o explozie de vitalitate şi energie atât de intense încât vi se ​​va părea incredibil. Încercaţi timp de 10 zile şi veţi constata singuri.

• Chinezii şi japonezii beau ceai fierbinte (de preferat ceai verde), în timpul mesei

• Nu beţi niciodată apă de la gheaţă sau băuturi cu gheaţă în timpul mesei!

"Băuturile îngheţate consumate în timpul sau după masă vor solidifica substanţele grase din produsele alimentare, fapt care va încetini digestia. Ele vor reacţiona cu acidul gastric şi vor fi absorbite de intestin mai repede decât alimentele solide, mobilizand intestinul şi făcând ca substanţele grase să rămană aici mai mult timp.

• Serviţi un ceai fierbinte sau chiar apă fierbinte după masă! Pe lângă că va uşura digestia şi va înmuia grăsimile care vor fi evacuate mai repede, vă va ajuta de asemenea să pierdeţi din kilograme.