imi ziceti si mie va rog definitia si trasaturile pastelului va rog repede ca maine am examen dau funda! pentru cel mai bun raspuns

Pastelul

Pastelul este o creatie lirica descriptiva în versuri în care se înfatiseaza un tablou din natura (un peisaj, momente ale zilei, imaginea unor anotimpuri, aspecte din viata plantelor si /sau animalelor) fata de care autorul îsi exprima în mod direct si discret impresiile si sentimentele.
Creatorul pastelului este în literatura româna este Vasile Alecsandri, cel care a publicat în revista „Convorbiri Literare” de la Iasi numeroase poezii inspirate de frumusetile naturii din zona Mircestiului. Critica literara apreciaza ca pastelul reprezinta cea mai izbutita parte a creatiei artistice a „Bardului de la Mircestiu”.
Exemple: - „Sfârsit de toamna”
„Iarna”
„Mezul iernii”
„Gerul”
„Viscolul”
„Dimineata”
„Noaptea”
„Malul Siretului”

Caracteristicile pastelului
Tema poeziei: Înfatisarea frumusetilor naturii în anotimpul iarna, exprimarea starilor sufletesti de acest anotimp
Titlul: Este simplu în strânsa legatura cu tema denumind anotimpul descris
Structura: Discursul liric este constituit din doua dimensiuni diferite
Primul tablou – primele trei strofe exprima nelinistea eului liric generata de caderea necontenita a zapezii
Al doilea tablou – ultima stofa, aflata în opozitie cu primul (opozitia este sugerata prin conjunctia adversativa „dar”) surprinde revenirea la echilibrul de dinainte de potopul hibernal, optimismul si încrederea aduse de aparitia soarelui
predomina imaginile vizuale si cele motorii (de miscare, miscarea este prezenta în prima si ultima strofa)
monotonia cromatica dar si cea pe care o sugereaza aspectul static al tabloului sunt spulberate de unica imagine auditiva prezenta în final „voios rasuna clinchete de zurgalai”
limbajul este de o mare expresivitate frecvente fiind epitetele si comparatiile
epitete: „cumplita iarna”, „fluturi albe”
„umeri dalbi”, „mândra tara”
„soarele rotund si palid”
metafore: „lungi troiene calatoare”, „umeri dalbe”
„zale argintie”, „oceanul din ninsoare”
comparatie: „fulgii zbor, plutesc în aer ca un roi de fluturi albi”
repetitii împletite cu enumeratie: „Ziua ninge, noaptea ninge, dimineata ninge iar!”
enumeratie: „Pe câmp, pe dealuri, împregiur în departare”
inversiune: „mândra tara”
„doritul soare”
Verbele la prezent au rolul de a apropia de ochiul si sufletul cititorului, imaginile prezentate si de a le eterniza
personificarea: „se îmbraca mândra tara”
„soarele dismiarda”
versificatia: - structura strofica de 4 catrene
versuri lungi 15-16 silabe
ritmul trohaic
rima împerecheata

Pastelul este o creatie lirica descriptiva, apartinand literaturi culte, care prin intermediul unui peisaj transmite sentimentele eului liric.Modul de expunere folosit este descrierea. Într-un pastel dominante sunt imaginile artistice, realizate prin figuri de stil, organizate într-o descriere tip tablou. Aceasta poate avea ca temă un anotimp, un colț de naturǎ, un moment al zilei, un aspect din viața micilor vietuitoare etc.

La origine termenul pastel desemna un creion colorat, moale, pentru desen, făcut din pigmenți pulverizați, amestecați cu talc și cu gumă arabică sau orice tablou ori desen executat cu acest fel de creioane.

Preluat de poetul român Vasile Alecsandri, termenul a ajuns să desemneze o poezie cu conținut liric, în care se zugrăvește un tablou din natură. Vasile Alecsandri a fost cel mai mare pastelist român. Exemple: „Sfârșit de toamnă", „Iarna", „Mezul iernii", „Gerul", „Viscolul", „Dimineața", „Noaptea", „Malul Siretului".

Pastelurile, bogate în imagini artistice (vizuale, olfactive și auditive) exprimă sentimentele poetului în mod direct, prin intermediul descrierii și al epitetelor, comparațiilor și al personificărilor. Autorul creionează un tablou al naturii având în prim-plan elementele ale naturii pe care la descrie.

Deoarece pastelul este o specie a genului liric, în el mai sunt prezentate și elemente de prozodie, ritm și măsură.

Creatorul pastelului in literatura romana este considerat Vasile Alecsandri. Toate pastelurile sale au fost publicate in revista "Convorbiri Literare"(1868-1869)

Pasteluri au mai scris :Ion Heliade Radulescu, Mihai Eminescu, George Bacovia, George Cosbuc, Ion Pillat, Lucian Blaga etc.


Trasaturile pastelului

Sunt prezentate trasaturi caracteristice ale unui anotimp, colt de natura
Sunt exprimate prin tabloul creat, sentimentele poetului
Se folosesc figuri de stil specifice descrierii : epitetul dublu, triplu, ornant, cromatic, metaforic, personificarea, comparatia, repetitia, aliteratia, enumeratia, asonanta
Modul de expunere este descrierea

Pastelul este opera lirica, in versuri, in care se descrie un aspect din natura sau un interior si sunt transmise, in acelasi timp, sentimentul sau starile privitorului!

Mersi si mie im trebuia meandyou