Tradarea. E intamplarea care m-a invatat cea mai dura lectie:ca naivitatea se plateste scump si ca in lumea asta nu merita sa ai incredere in nimeni.Am invatat ca trebuie pus la multe teste un om inainte de a-i incredinta un secret.Si putini trec de teste.Si se mai mira de ce esti inchis in tine
Pentru ca nimeni nu merita increderea.Cand ai nevoie de ei se dau toti la fundTocmai de asta e bine sa arati ca te simti bine mereu
Nici nu stiu cu ce sa incep? Cred ca a inceput cu 1 luna inainte sa ma casatoresc, cand socrul meu a facut o pareza grava, ne gandeam sa aminam nunta dar eu nu am vrut, si atrebuit singurei sa ne ocupam de toate. Apoi, naivitatea si credinta mea ca oamenii sunt buni si drepti ( le-am dat totala mea incredere) fara sa verific si m-au dezamagit, incepand cu cei apropiati si continuand cu partenerii de afaceri. Noroc ca il am alaturi pe sotul meu, care mereu imi spune si imi spunea, nu te repezi mai cerceteaza mai ai rabdare nu arunca totul in foc...
Acum incep sa ma gandesc de doua ori inainte sa investesc sentimente, lumea si noi toti trecem printr-o reevaluare a valorilor proprii, a prioritatilor...
Ca sa te incurajez, cred ca e putin cam greu sa-ti dai seama ce e bine si ce e rau, si ma refer nu la a face bine si a face rau, ci la consecinte. Experienta este cel mai bun profesor, sigur si sfaturile celor "patiti", dar te costa timp din VIATA. Oricum, daca nu ar fi acestea toate, nu ar mai fi distractiv, nu? Dupa ce trec cele dureroase, gasesti puterea sa razi de ele si sa o iei de la capat.
Se spune ca viata e de fapt o joaca si ca noi am ales sa experimentam totul...
Kattth întreabă: