Hey!
Da, din nefericire este adevarat...*eu unul cred ca este adevarat intrucat exista multi parinti absurzi care cred ca stiu totul/ei cred ca au multa experienta*
Eu unul cred ca ar trebui sa aiba si ei un rol, nu ceva mare, macar 10%. De exemplu pentru mine conteaza parerea lor. Inima poate sa te insele, poti sa fii orb, sa ai o iubita vai de capul ei care sa fie prefacuta si care sa stea cu tine numai pentru bani. In cazuri de genul sunt buni si parintii *sa te trezeasca la realitate *
Vezi tu ...eu unul as asculta dar nu de parerea ambilor ci mai mult de a tatei.
A trecut prin multe... are experienta vasta in domeniu deci poate sa citeasca persoanele. Eu nu o sa pot face asa ceva vreodata fapt pentru care tin mult la parerea lui. Nu s-a inselat niciodata pana acum *cel putin eu nu stiu de asa ceva* De asta am incredere.
Vezi tu ...parintii mei nu sunt absurzi. Mama nu a comentat niciodata la vreo decizie de-a mea intrucat de obicei iau decizii bune. De cand eram mic am vrut sa fiu ca tata. Cu timpul am reusit sa devin o mini-copie *mai buna in unele domenii* fapt ce a dus la "transformarea familiei". La ce ma refer prin asta? Pai la noi nu prea e democratie. Eu gandesc la fel ca tata *in absolut orice privinta*, suntem ca niste gemeni... deci atunci cand decidem ceva parerea mamei nu prea conteaza intrucat orice ar spune suntem 2 vs 1.
Sa zicem ca parintii mei ar fi absurzi... si eu as crede ca acea fata este sufletul meu pereche. Ce as face? Simplu, as cere dovezi. Eu unul nu cred anumite lucruri decat daca le aud de la persoane cu experienta sau daca imi oferi dovezi clare care sa-mi arate ca ai dreptate. Daca nu ai dovezi atunci nu te cred, nu conteaza cine esti... daca nu ai dovezi sau cunostinte atunci parerea ta este 0 pentru mine. Asa sunt eu.
Daca as avea un fiu atunci probabil ca nu m-as baga decat daca si-ar alege o ____ care sa-l vrea numai pentru bani si care sa se comporte ca naiba in lipsa acestuia.
Daca as avea fata atunci inca de la prima lor intalnire as vrea sa vad si eu baiatul respectiv...
Este bine sa-ti faci o impresie, pana la urma nu iti cresti fata o viata intreaga ca s-o "iubeasca" un taran. Stiu un barbat care isi iubea fata din toata inima, i-a oferit tot ce a putut *si asta nu era putin* dar cand barbatul a plecat in Germania pentru a aduce si mai multi bani acasa, fata a luat-o pe drumul gresit, si-a facut un iubit rrom care era vai de capul lui...
Cand s-a intors din strainatate barbatul nu a mai putut face altceva decat sa constate faptul ca scumpa lui comoara, fata pe care o crescuse cu grija atatia ani ajunsese carpa aluia. Nu vreau sa ajung ca acel om... niciun parinte nu ar vrea asta. Atata timp cat iti dai silinta atunci ai si tu anumite asteptari, nu-i asa?
Este doar parerea mea. Bafta!
RAY întreabă: