Ieri am aflat de la mama mea, ca dupa ce m-a nascut pe mine la 2 luni a ramas din nou insarcinata si a avortat (. Cand am auzit ce mi-a zic am crezut ca pic jos Credeti-ma atat e vinovata ma simt poate daca nu ma nasteam eu il pastra pe el. A avortat la 2 luni parca Plang intr-una ( nu am apucat sa-mi vad fratiorul ( Ma invinovatesc pe mine insumi este numai vina mea ca m-am nascut Cu toate ca acum am 17 ani Imi inchipui ce dureri a rabdal copilutul acela ( "embrionul ". Atat de mult m-a dezamagit mama, sincer cred ca este o criminala . Ajutati-ma va rog ca niste sfaturi(. Acum prefer sa mor sau ma ma sinucid nu suport gandul ca ea a omorat un copil pentru mine . Zicea ca a facut avort deoarece nu avea o stare materiala destul de buna, si ca era mica diferenta dintre noi, a vrut sa-mi ofere mie ce e mai bun ( cu toate ca eu as fii vrut sa impart totul cu el) si chestii din astea.


Orice raspuns e bine venit!

Nu ai tu nici o vina, deci chiar nu are nici un sens disperarea asta a ta, si nu faci bine ca o judeci pe mama ta, daca ar fi avut posibilitatea nu ar fi avortat, cum te iubeste pe tine l-ar fi iubit si pe el, si nu te gandi ca ei i-a fost usor.mai bine fii alaturi de ea, nu o judeca, nu ai de ce

Nu e in niciun caz vina ta.Si nu trebuie sa te invinovatesti pentru asta. Nu e vina ta ca te-ai nascut, nu e ca si cum ai fi putut sa alegi.Si chiar pari o persoana buna, dar gandeste-te ca nu iai facut niciun rau copiluluI.Asa a fost sa fie; toate se intampla cu un scop.Asa ca o sa treci peste asta.Numai bine. :*

Lasa prostiile si asculta melodiile astea http://www.volksmusiknet.ch/inset/vplayer.php?vp=8f3w&quality=hi

Si mama a pierdut o sarcina inaintea mea. A fost un baiat.Baiatul pe care si l-a dorit atat de mult tata.Au fost amandoi foarte dezamagiti. Apoi mama a facut tratamente pentru a ma face pe mine si oricum eu m-am nascut prematur tocmai de aia am probleme cu imunitatea.Lucrul bizar e ca mereu am scris despre fratele meu in orice eseu.Toata clasa stie ca voi scrie despre Mihal. E omniprezent in fiecare rand pe care l-am scris. E un omagiu adus celui care mi-a predat stafeta inca de la inceput.Si ma intreb, de ce eu si nu el? De ce el a murit la nastere si eu am supravietuit? Ar fi fost asa de diferit totul daca traia

Tu nu ai nici o vina si nu fa vreo prostie sa te sinucizi sau ceva iar pe mama ta nu o crede o criminala ca ea e mama ta ea ti-a dat viata chiar daca a renuntat sa dea viata la alt copil dar a renuntat pentru cum ai zis si tu nu vea o situatie materiala buna si gandeste-te si tu ca iar fi fost greu sa creasca 2 copii.Mama ta o gresit ca o facut avort dar ia gandestet daca ramanea gravida dupa 2 ani si nu dupa 2 luni sigurat pastra copilu ca tu erai mai maricica si ai era mai usor si poate situatia materiala nu era asa de grea ca atunci.Nu mai fi suparata pe mama ta ca nu-i nici prima nici ultima care o facut avort.

Te inteleg perfect eu am aflath de curand ca mama mea a avortat un copil.surioara pe care mi`o doream extrem de mult. Dar ma avea pe mine a crezut ca nu mai are nevoie... aveam 11 ani cand a avortat. Stiu ca daca as fi stiut, daca eram sufiecient de matura si nu atat de obsedata de alte lucruri as fi inteles ca e insarcinata si as fi putut opri. Daca as fi stiut.as fi dat si viata mea ma intreb de ce nu a nascut`o sa o dea la adoptie poate asa era mai bine...ma simth uneori atat de vinovata

Mama mea, (criminala) a luat anticonceptionale, ma gandesc cum naiba, te *** ca un caine si dupa nu vr sa ai copilul! Acesti oamnei ajung in iad...