Imi dati niste poezioare, versuri de iubire? Multumesc anticipat.
Va rog sa nu dati melodii.
Funda la cele mai frumoase.

Uite una si e unica pentru ca e compusa de mine :-D caci ador sa fac asta :
Cuprinsa adesea printre vise
Caut prin paradise
Iubesc mai rar, dar e frumos
Caci totul are un farmec dubios
:*:*:*

Uite o poezie compusa de mine pentru iubita mea

Si vreau sa spun ca viata mea s-a schimbat in bine
Ca sufletul si inima mea numai tie iti apartine
Ca am scapat de ce-a fost greu
Ca acum esti ingerasul meu
Of cat de fericit pot fi
Numai pe tine te voi iubi!

Numai cu tine simt ca traiesc
Nu stiu ce-mi faci, dar te iubesc.
Cum oare tu reusesti,
De lacrimi sa ma feresti,
Sa simt cum plutesc
Sa-ti spun TE IUBESC!

Acum pot sa visez in doi,
Nimic nu ne va mai desparti pe noi.
Tot ce vrei din lumea mare
Iti voi aduce la picioare
Te voi face fericita
Sa simti ca esti a mea iubita.

Pentru tine voi scrie pe luna te iubesc
Atunci cand te uiti noapte pe cer, sa simti ca traiesc
Si voi fi mereu alaturi de tine
Iar asta tu o stii cel mai bine
La bine, la greu,
Cu tine, pot fi EU!

Vreau sa petrec orice vacanta
Cu tine dulcea mea speranta
Tu esti acum doar o printesa
Dar iti promit, vei fi alesa,
Sa devii regina mea
TE IUBESC, esti doar a mea!

Mă pierd în ochii tăi ca-n întuneric!
De fiecare dată când te văd,
În mine izbucnește un prăpăd
Ce-mi țese sentimentele isteric

Mă pierd în ochii tăi întotdeauna.
Sunt singur... rătăcesc și-aștept să vii
Caii trec prin mine herghelii
Când mă privești, îmi e totuna!

Mă pierd în ochii tăi ultima oară!
Izvor de patimi înecate-n vin
Ce mă cuprind... Mă-mbată cu puțin,
Mi-agită sufletu-n venin,


Și ultima bătaie mi-o omoară
M-apropi-ncet, tiptil, sublim
Cu inima-ntr-un colţ de suflet
Păşesc pe-acelaşi drum meschin,
Ce iar mă duce în declin
Şi poate-n incomplet

Sunt prins în visul tău ciudat,
Şi nu vreau să găsesc scăpare!
Pe vasul meu mă simt pirat
Că sunt un prost? M-am resemnat!
Dar încă mă mai doare

Peste lacrimi de necaz,
Pe sub flăcări de speranță,
M-am oprit într-o balanță
Între dragoste și haz...

Mâine plec... Se scurge timpul
Nu mai simți nimic acum...
Am rămas doar eu și vântul,
Amintiri ce-acum sunt scrum

Și stau... Și-aștept în gară
Un ultim tren spre nicăieri.
De-ar îngheța totul în „ieri"
Of, iubire dulce-amară

Bagajele mă trag în jos
Sunt încărcate cu durere.
Mă simt așa neputincios,
Uitat, lăsat să spere

Că voi privi, cu ultim trac
Peste umăr, înapoi
O siluetă-n depărtare
Ce-aleargă într-o doară, tare
Să prindă trenul făr' de care
S-ar sfărâma iubirea-n noi

Dar nu, nu văd nimic în zare
Doar simple stoluri de tăcere.
Mă-ntorc și fac doi pași cu iritare,
Mă urc într-o banală deviere

Magia ta s-a spulberat
Ai fost o amăgire.
Și te cobor cum te-am urcat
C-o singură privire
La fel ca orice muritor
Nu ai știut să vezi,
Când câmpu-i plin cu multe flori
Pe care să culegi?
Am stat în loc atâția ani
Ca să visezi la mine
În juru-mi totul se trecea,
Eu mă gândeam la tine.
Și nici măcar nu ai văzut
A zbaterii privire
Că pentru o vorbă și-un sărut
Mă lepădam de tine
Las timpul ca un robinet
Să curgă peste noi
Nu mai suspin, nu mai regret,
Azi nu mai suntem DOI

Mi-e dor de ochii tăi căprui
Mi-e dor de noi, şi câteodată
Îmi vine să alerg hai-hui
Să-not prin marea agitată
Să mă-nec

Mii de lacrimi mi-au scăldat
În astă noapte-obrazul
În mine zace un spin uscat,
Ce îşi îneacă amarul