Imi puteti spune ce festivaluri, sarbatori se fac in oltenia?

Cand ma gandesc la copilarie, cele mai multe imagini care imi apar in minte sunt legate de momentele in care eram acasa la bunici, de sarbatori, langa vatra sobei sau in curte sub nuc. De la ei am pastrat cu sfintenie unele traditii si obiceiuri care imi fac sarbatorile mai speciale, mai frumoase. Pentru ca am copilarit intr-un sat intesat de traditii din Oltenia, m-am gandit sa va impartasesc cateva dintre cele mai interesante obiceiuri de sarbatori din aceasta zona.

In ciclul obiceiurilor traditionale din Oltenia, mostenite de la bunici, un loc deosebit il ocupa obiceiurile de iarna. In zona Doljului exista colinde, urari cu plugul, plugusorul si buhaiul, "incurcarea" cailor, pazitul fantanilor sau pazitul apelor sau urari cu sorcova, semanatul, gogorita. Cete de colindatori merg la fiecare casa, rostind urari de prosperitate si viata lunga, inca din Ajunul Craciunului. Urarile de sanatate si belsug sunt insotite in general de acte mimice. De exemplu, colindatorii, pe langa darurile primite de la gospodarii colindati, trebuie sa adune din curtille acestora paie si crengi pe care le asaza la gura sobei, apoi unul dintre uratori se aseaza pe ele, pentru ca si clostile sa stea pe oua.

Sarbatorile de iarna sunt asteptate in Oltenia cu mare nerabdare de fetele necasatorite. Si asta pentru ca, in aceasta perioada, pot practica ritualuri pentru cunoasterea ursitei. Unul dintre aceste obiceiuri este numararea parilor. La anul nou, fetele numara si leaga cu ochii inchisi al zecelea par din gardul de nuiele. A doua zi se duc sa vada cum este parul, ca sa stie cum o sa arate ursitul. Daca parul va fi drept, aceasta inseamna ca viitorul sot va fi un barbat frumos. In cazul in care bucata de lemn va fi una scorojita, fetele vor avea un barbat urat, insa daca acesta va fi noduros, atunci vor avea parte de un partener bogat.

In unele sate din nordul judetului Dolj, pentru rodnicia pomilor, in prima zi a noului an, de dimineata, oamenii scormonesc focul cu o creanga apoi o aseaza langa tulpina celui mai apropiat de casa. Oltenii au un obicei si pentru rodnicia vitei-de-vie. Barbatii merg la vie cu un mat al porcului (bundaretele) si cu o sticla cu vin. Acestia dau ocol viei, iar apoi beau vinul.

Oltenii se pot lauda si cu o sumedenie de traditii pascale pastrate cu sfintenie din mosi-stramosi. De exemplu, putin inainte sau chiar in ziua de Florii, oamenii varuiesc peretii caselor pentru a purifica incaperile.

În Săptămâna Mare, câte un gospodar în vârstă, plecat mai mult spre pocăinţă, mergea din vreme la preotul satului şi tocmea pasca de la Sfânta Înviere, anafura care se împărţea norodului în cele trei zile ale Paştelor. Dreptul de a pregăti pasca îl cumpăra de la preot, la preţul cu care se putea învoi. De la bunicul am invatat ordinea in care se ciocnesc ouale. Cel tanar trebuie sa primeasca propunerea celui mai in varsta, iar femeia propunerea barbatului.

Acestea sunt doar cateva din traditiile care mi-au marcat copilaria si care ar trebui practicate in continuare de tineri pentru ca ele ne fac mai frumoase sarbatorile.