Normal ca sunt, doar cand treci prin moarte pretuiesti fiecare clipa a vieti, observ ca prin suferinta omul isi iubeste viata, viata este un lucru minunat, o evolutie a vieti de 3, 8 miliarde de anii, multi au murit si nu au existat vreodata, multi mor in fiecare secunda, multi au boli grave si totusi spera, o ducem prea bine de ne gandim la moarte
Bineînțeles. Viața e o șansa unică pe care trebuie sa o folosești la maxim in măsura posibilităților tale, sa dai ce ai mai bun in tine, sa încerci să evoluezi...
Viața ta este o multitudine de scopuri, motive, amintiri, întâmplări, dorințe, vise și tot așa. Din toată lista asta, e imposibil sa nu găsești macar ceva pentru care să îți dorești să trăiești în continuare. Fie că vrei sa faci o familie, vrei sa ai o cariera sau pur și simplu vrei sa vezi toată lumea, mereu vei avea un motiv, e imposibil sa nu.
Doar tu creezi/distrugi/pierzi/gasesti scopuri pentru viata ta, deci tu stii...
Nu, nu intotdeauna. de fapt, nu prea e nici un motiv pentru care sa traiesti. ne nastem ca sa fim platitori de impozite, si sa ne chinuim intre servici si facturi.
doar ca nu poti stabilii tu cand sa mori, adesea poti sa te alegi cu vreun handicap si inca viu, continui toata viata si cu handicapu`
AndrewTate7789 întreabă: