Intr-un moment din viata am dedicat cuiva o poezie,scrieti si voi o poezie de dragoste pe care ati dedicato cuiva,dar sa fie compusa de voi, cea mai faina poezie primeste funda.
De-aş putea.m-aş face soare
Ca să pot sa îţi admir
Frumuseţea uimitoare
Şi al tau glas de copil...
De-aş putea...m-aş face Mare,
Ca să pot să îţi cuprind
Dragostea nemuritoare
Şi prin valuri sa te plimb...
De-aş putea, m-aş face Vară,
Ca să pot să te-ncălzesc
Şi în fiecara seară
Sa iţi spun ca te doresc
De-aş putea.m-as face zare
Ca să pot sa iţi cuprind
Dragostea fermecatoare
Şi in braţe să te prind.
De-aş putea.m-aş face stea
Ca sa pot sa te privesc
Toată noaptea pururea
Şi să-ţi spun că te iubesc.
Cea mai frumoasa poezie scrisa de mine are un vers scris de mine si restul de altcineva. Dar nici poezia fara versul meu n-ar insemna mai nimic. Nici versul meu fara poezie.
Eu te-am iubit
de Alexandr Sergheevici Puşkin (Adaptare)
"Eu te-am iubit şi poate că iubirea
În suflet încă nu s-a stins de tot;
Dar nici nelinişte şi nici tristeţe
Ea nu îţi va mai da, aşa socot.
Fără cuvinte te-am iubit, fără nădejde,
De gelozie, de sfială chinuit.
Slavă Domnului că eşti şi azi iubită
Aşa adânc, aşa gingaş cum te-am iubit."
Răspunde
Răspunde 
Ordonare:
După relevanţă
Răspunde
Cata vreme exista 'Cantarea Cantarilor" in Biblia mea, Cata vreme Mohamed a scris Coranul si pe deasupra a mai scris si shakespeare Sonte, mi-ar fi teribil de rusine sa mai scriu ceva!
Si mai sunt si O mie si una de nopti! Exraordinara!
Nu pierde iubirea
Nu pierde iubirea, iar, fara sa stii ca ai avut-o vreodata
Nu te lupta pentru viata care nu este nimic fara ea
Iubeste-mi dorinta de a te iubi doar pe tine si pe nimeni altul
Ca acea poveste in care totul are un happy-end si ultimul
Gand este acela al mic dejunului pe care trebuie sa ti-l fac tie
Nu pierde speranta zilei de maine caci sfarsitul oricum e departe
Sau aproape, depinde cum iei viata. Daca o mirosi, doar o atingi
Sau daca o simti si o traiesti ca si cum nu ai mai avea nicicand alta
Si uita sa iti doresti acele uriase bogatii macar acum cand
Iti zambesc mai sincer ca niciodata si, uneori, te rog in gand
Sa imi zambesti la randu-ti, sa imi vorbesti si sa ma saruti
Asa cum ma sarutai mereu in al noptii tarziu
Cand toti dormeau, chiar si eu dar ma trezeai pentru a-mi spune
Sa dorm si radeam. Am ras de tine asa cum nu am ras de niciun altul
Ca razbunare, mi-ai dat caldura lacrimilor in gerul iernii de Ianuarie
Si racoare stropilor de ploaie in Mai, Iunie si Iulie
Mi-ai mai daruit si-o carte careia i-am rupt ultima pagina
Pentru ca o tineam cu atata putere pentru a nu o pierde niciodata
Ti-as spune iar ca te iubesc dar nu mai suna atat de frumos
Suna oarecum vag si pe alocuri mincinos
Mai bine imi scriu pe piele: „Nu pierde iubirea"
Nu voi pierde iubirea nicicand si nu ma voi lupta
Ci voi scrie pentru ca vreau sa sper ca intr-o zi
Ma va gasi iubirea si o voi inchide o data
Pentru totdeauna in minte.
P.S. Poezia asta am scris-o pe un blog de-al meu caruia i-am pierdut parola dupa vreo doi ani. Imi placea sa scriu pe atunci, eram intr-o tara straina si inca invatam limba oficiala a acelei tari insa apoi mi-am gasit un loc de munca, am descoperit iubirea, si am facut cam tot ceea ce doar visam sa fac. Poezia e creatie proprie, nu imi place sa fur sau sa copiez. Am recitit-o cu acesta ocazie si inca imi place. Sper sa iti placa si tie.
Răspunsul este publicat...
Te rugăm să aştepţi ca răspunsul tău să fie trimis spre publicare.
