Dacă ești împăcat cu tine, nu cauți validarea altora.
Dacă cauți sa te aprecieze altul, înseamnă ca ești nesigur pe tine ca om. Nu îți pasa ce cred ceilalți de vreme ce tu ești mulțumit de tine. Dorința de a fi validati de alte persoane apare din cauza insecurității.
Pai este posibil, fiiindca acesti oameni sunt crescuti fara bun simt, fara pic de respect, fara sa aprecieze pe nimeni si cand se lovesc de realitate, dau vina pe cei din jur, dar nu pe ei, fiindca nu au capacitatea intelectuala sa inteleaga ca a fost decizia lor, acel comportamnet sau acea actiune.
Daca au o farama de inteligenta, isi ajusteaza imediat comportamnetul si invata din greseala, evitand sa o mai repete. Daca nu, continua sa repete greseala si sa sufere, inca odata si inca odata.
Pai logic ca mai bine te impaci cu tine si nu depinzi de atentia cuiva.
Aia ce vor mereu atentie au probleme psihologice, traume, au nevoie de validare, ei nu-s constienti de ce pot, trebuie cumva sa le confirme altii "aaa imi da atentie, inseamna ca-s bun la cutare".
Deci nu este o alegere, aceste blocaje in psihism, se rezolva la psiholog, pentru ca oricata atentie ar primi, tot mai trebuie.
Chiar daca constient stiu ei ca e bine cum zici, ei simt altceva si aia e.
Dupa terapie daca a mers, o sa simta aliniat cu, constientul si e bine.
Nu e asa simplu.
Hai sa îți arăt că nu e evident pentru toată lumea și asta nu e un caz singular, dar nu mai stau eu sa caut.
https://www.tpu.ro/......u-vederea/
Nu mă miră să văd astfel de persoane pe TPU
Bănuiala mea e că majoritatea acestor oameni sunt adolescenți din familii disfunctionale si sunt extrem de confuzi în viață.
Da,mie mi s-a confirmat asta din primele minute,ce mă lasă perplex însă, e faptul ea susține sus și tare că e indestructibilă, dar se văd cam de la o posta traumele care ard în sinea ei.
Până la urmă oameni suntem și acumulam traume de-a lungul vieții, doar că unii în loc să și le accepte și să trăiască cu ele pentru a nu le complica viața, le țin sub preș, ajung în ipostaza in care se activează trauma și practic nu ajungi nicăieri.In loc să ai o viață frumoasă, rămâi blocat în mediocritate.
Cel puțin asta e părerea mea
Nu zic, am și eu traume care inca sunt in curs de vindecare, pentru că nici eu nu sunt perfect.
Dar îmi asum faptul că ele există și că doresc sa lucrez cu ele.
Eu cred ca vorbești foarte mult despre egoism si nu prea intelegi conceptul.
E greu sa fii iubit de altcineva, cand toti se iubesc pe sine.
Eu personal pot trai fara atentia altora si sunt ok si asa. Noroc ca gandesc mai mult decat simt.
Asta e treaba oamenilor: faptul ca sunt egoisti si vor sa simta aprecierea altora. E un defect de design psihologic al omului. Faptul ca nu te poti intelege obiectiv si psihologic si esti blocat in corpul asta te face sa devii dependent de altii pentru a simti ca esti suficient.
Pe scurt: la ce *** imi pasa de ce cred altii despre mine?
Legat de asta,nu e greu sa fii iubit de cineva,știi de ce?
Pentru că în ziua de azi,din contra,puțini sunt cei care se iubesc in adevăratul sens al cuvântului.
Și să îți mai zic un lucruin ce am învațat eu, iubirea presupune sa oferi celuilalt, iar dacă oamenii chiar s-ar iubi pe sine, crede-ma, nu cred că s-ar mai ajunge la atâtea divorțuri.Multi merg pe premiza că "tu trebuie sa îmi oferi,fie că vrei sau nu" ceea ce nu e așa,iubirea presupune sa oferi timpul tau pentru că simți că persoana respectivă te completează,iar asta trebuie sa vina reciproc.
Și aici ajungem unde ai spus tu,la egoism.
De obicei așa se întâmplă, oamenii să creacă că merită,dar nu sa și ofere,că până la urma urmei,de ce sa te obosești cu tot felul de gesturi,daca ești iubit, împlinit, oricum, ce contează celălalt? Daca are nevoie își găsește el o sursa de unde să își ia afecțiunea și uite așa nu ajungi nicăieri, te complaci în relații toxice și apoi te miri de ce suferi.Suferi că ti-ai făcut speranțe false, te-ai atașat și ai fost naiv.
Asta cu "Eu personal pot trai fara atentia altora si sunt ok si asa.",sincer,e o minciună.
Sa îți zic și de ce: Daca tu ai avea pe cineva căruia sa te confesezi,sa fii înțeles, apreciat pentru ce ești, crede-ma, ai vedea lucrurile altfel și zic din experiența.
"faptul ca sunt egoisti si vor sa simta aprecierea altora. E un defect de design psihologic al omului."
Exact ce spuneam și eu mai sus, mă rog, printre altele.
"la ce *** imi pasa de ce cred altii despre mine?"
Sa ridice mana cei ce chiar cred vorba asta
Poate nu manifestam chestia asta, pentru a ne proteja de judecăți, pentru că în ziua de azi a fi vulnerabil este o problema.Doar că lucrurile sunt diferite:In adâncurile noastre toți tânjim după atenția altora,ne pasa de ce cred alții și am vrea sa fim apreciați pentru ceea ce suntem,dar fiindcă am avut traume sau probleme in copilărie care ne-au marcat, am fost educați să ne ascundem sentimentele sau mai știu eu ce motiv, nu ne putem exterioriza.
Acum, sa îmi spui tu mie sincer, sincer, chiar nu îți pasă niciun gram de ceea ce zic alții despre tine?
Asa am fost construiti.
Sa fim egoisti si sa cautam aceste nevoi (de a fi iubit, inteles si apreciati) de la altii.
Cred ca, atunci cand Dumnezeu era singur, a creat Lumea in tot nimicul asta ca sa nu se mai simta singur (unica fiinta existenta). Poate de acolo se trag toate. Altfel nu imi explic de ce suntem dependenti de ceva extern noua.
Vad tot mai des ceea ce se intampla ca o oglinda a acestui "ego". E un cuvant simplu, dar care explica multe.
Nu degeaba iti spune Biblia: sa nu furi, sa nu ucizi, sa nu. etc.
Iti spune, practic, sa nu fii un egoist. Dar noi tot suntem.
Ucidem pe altii din gelozie, facem misto de altii, ne credem superiori unora si suntem gata sa taiem craca altora pentru a castiga ceva pentru acest "eu".
E normal sa vrei atentie si iubire, adica fix opusul a ce am enuntat, pentru ca asa am fost creati sa fim: centrati pe sine. Pana si iubirea e o forma de egoism. Dar una mai blanda si draguta.
Dar chiar trebuie ca altii sa dicteze cum ne simtim si vedem lumea?
Eu nu vreau atentia altora pentru ca am fost obisnuit cu situatii grele si un trai prost. In plus, nu e bine sa imi fac asteptari.
Vreau iubire si atentie? Normal! Cine nu vrea?
Dar e bine sa fii constient si sa gandesti mai mult decat simti. Sa fii impacat cu tine.
Am ajutat multe persoane cu bani si timpul meu, i-am ascultat si incurajat. Am incercat sa fiu pozitiv si intelegator, dar lumea ma ia de fraier. Doar vin si iau.
Stii de ce? Pentru ca nu e destul. Egoismul doar va creste.
Iar eu cu ce m-am ales daca am imprumutat persoane cu sute de lei in timp? Cu umilinta. Cu "esti naiv daca credeai ca o sa iti dau banii inapoi". Cu dezamagire si tradari. Cu rau pentru binele facut.
De asta zic: totul se invarte in jurul egoismului.
De aia si Dumnezeu ( in conceptia oamenilor ) trebuie sa fie adorat, altfel ajungi in iad.
Asa e construita lumea: sa fie rea. Asa evoluam si depasim provocari.
Deci de ce sa am asteptari din partea altora, cand pot fi multumit cu mai putin? Sau macar cu ce creez eu.
Nu mi-a mulțumit nimeni pentru lucrurile bune facute lor. Si la ce m-ar fi ajutat oricum? Sa bag in buzunar un "multumesc"?
De aia e bine sa fii sigur pe tine si sa fii suficient cu ce ai.
Oricum lumea te iubeste pentru ce pot obtine de la tine. Iubirea este un egoism mascat, unul mai evoluat.
Deci de aia nu mai pot eu de altii
Daca am mancare, un telefon si o directie, crede-ma ca atentia altora e doar un servetel pentru a ma sterge la c*r.
Sunt auto-suficient.
Un răspuns foarte adevărat!
Sunt total de acord pentru că eu am trăit ceea ce tu ai spus și pot spune cu mana pe inima că bunătatea din acesta lumea nu prea mai exista.
Zic că nu prea tocmai pentru că eu,in ciuda faptului că am fost exploatat și apoi aruncat,tot incerc sa ajut oamenii care chiar merita un ajutor(pentru că da, am învățat să fac diferența între cei care merita și care nu).De fapt, asta a fost intenția mea când mi-am făcut contul asta pe TPU.
Dar până la urmă, indiferent de rezultat, eu voi rămâne o persoana care mai crede în adâncul sufletului lui că mai există bunătate(c-o sa fiu catalogat naiv, îmi asum)
Asa e man, asa gandesc si eu. Dar nu strica sa fii constient. Sa gandesti mai mult decat simti si sa incerci sa intelegi lumea din jurul tau.
Cand eram intr-o relatie, stateam si ma gandeam ce e iubirea. Ce e oare?
Si nu am realizat decat in timp anumit3 lucruri despre ea.
O fata te iubeste si place daca obtine ceva de la tine. Si prietenii la fel.
Totul e bine si frumos atata timp cat spui ca e frumoasa si asta fiindca simte aprecierea ta. Cand spui ca e perfecta, se simte apreciata (cu toate ca poate e grasa, urata si proasta ). Asa vrea sa auda. Pentru ca asa suntem facuti: sa fim egoisti, centrati pe sine si sa avem sentimente bune. Sa fim stimulati. Ca intr-un final sa nu mai fim singuri.
E interesant cand stai sa te gandesti.
Stiu ca e plictisitor ce zic, in termeni psihologici, dar la concluzia asta am ajuns" ca suntem pe o planeta albastra care se invarte în jurul egoismului, nu al soarelui.
Azi poti fi prieten maxim cu cineva, sa impartiti ultima sticla de suc, ce a mai ramas din niste cipsuri si sa fumati ce mai e din joint sau suc, iar maine sa te trezesti ca prietenul tau bun ti-a furat banii de pe card. Frumos, nu?
Tu ai fost bun cu alti, dar ei?
Si binele pe care il facem (nu e cumva ca sa fim apreciati de altii).
E o lume ciudata man.
Oricum, nu strica sa fii bun. O sa intalnim candva o mana de oameni care sa fie "ce trebuie". Pana atunci, exersam binele cu persoanele egoiste si nepotrivite.
De asta e bine sa mai si gandesti (sa fii vigilent). In cautarea acceptarii si atentiei sa nu cumva sa iti iei teapa
" suntem pe o planeta albastra care se invarte în jurul egoismului, nu al soarelui."
Foarte frumos și corect spus!
Eu mai sunt și de părere că în ciuda rațiunii, voinței și așa mai departe, animale ne cam dau clasa in anumite situații.
Dar în fine.
"Azi poti fi prieten maxim cu cineva, sa impartiti ultima sticla de suc, ce a mai ramas din niste cipsuri si sa fumati ce mai e din joint sau suc, iar maine sa te trezesti ca prietenul tau bun ti-a furat banii de pe card"
Nu am fost furat (cel puțin încă nu a reușit ), dar am fost lăsat așa...în neant și pot spune că da, așa e.