Dacă excludem ironiile de prost gust şi puerile, nelalocul lor (care mai degrabă denotă opusul inteligenţei), sarcasmul poate fi considerat o dovadă de inteligenţă (uneori cu o mai mică sau mai mare doză de sadism şi/sau impertinenţă; depinde).
Ironia si sarcasmul pot fi dovezi de inteligenta daca subiectul sau persoana asupra carora sunt aruncate le merita si daca ironia/sarcasmul in cauza sunt bine gandite si exprimate. Ironiile ieftine nemeritate si sarcasmul de balci sunt evident semne de rautate.
Depinde.
Una e să le-o intorci subtil celor care-ți fac probleme și alta e să te iei de cineva fără motiv.
Ironia si sarcasmul este o forma gresita de manifestare a inteligentei.
O poti numi asa mai bland inteligenta obraznica. Un om ironic si plin de sarcasm este departe de a fi intelept, departe de a putea iubi semenii, departe de a intelege bunul simt.
Te inseli, a-ti iubi/respecta semenii e diferit de a le arata aceste lucruri, dar ei sunt capabili.
FesaLuca întreabă: