Se intampla deseori sa te indragostesti de cineva si apoi sa se bage creieru si sa iti zica ``ma nu e bine ca si ca.``
Depinde ce ascultam.Inima sau ratiunea?
Pai asta e doare o metafora ca ''iubesti cu inima'' Noi iubim cu creierul dar...creierui da impulsuri mari inii de acea ne simtim asa bine cand ne place de cineva(mai multe informatii medicale)DAR TOT INIMA RAMANEEE CEA CUNOSCUTA
Buna, centrul sufletesc sau afectiv este inima. Ce trimite spre schimbare intim sau schimbare transcedentala. In crestinism se numeste metanoia adica unirea sublimului nostru cu divinul.Atingerea asta a Duhului Sf.Treimi schimba total mintea, vedeti cartea Vedere Duhovniceasca a unui pusnic anonim.Si-apoi mintea cu vointa face ale Duhului (poruncile, virtutile.)jugul lui Dumnezeu,, care este usor``; simtirea simte in permanenta pe Tatal =metanoia.Si pe cat comunicam cu Dumnezeu in Treime suntem mai iubitori Dumnezeu si de aproapele. Dar prima data trebuie sa cunoastem dragostea nemateriala, Dumnezeiasca, ca sa iubim cu adevarat pe semeni.Eu vad imima ca un organ de curatire si spre jerfa spre Iubire.(vezi sf.Siluan Athonitul, Intre iadul deznadejdii si iadul smereniei!)
Eu iubesc cu inima ceea ce ma cam desavantajaza pentru ca sunt genu de baiat care pune la suflet cand se desprate o fata de el
Snowball întreabă: