Ma simt aiurea.
Imi merge prost pe toate planurile. Nu vreau sa fac nimic. In ultimul timp refuz si sa gandesc. Nu stiu de ce, dar nici o informatie nu mai ajunge la mine cum trebuie ( incepand de la cursuri pana la treburi marunte... dau gres in toate).
Imi e din ce in ce mai greu sa ajung la facultate. Nu mai am nici o motivatie sa ma trezesc si sa ies pe usa.
Nu s-a intamplat nimic in ultimul timp care sa ma demoralizeze. doar ca m-am plictisit si nu vreau sa mai fac nimic.
Momentan nu m-am prezentat la nici un partial( desi, prezenta era obligatorie ) si am depasit numarul admis de absente.
Nu fac nimic toata ziua si nu inteleg cum de nu am timp sa invat.
Sentimental? un alt esec. tot cunosc tipi, dar sunt interesata doar de unul pentru care ma umilesc de fiecare data si care se pare ca nu mai e interesat de mine...am fost impreuna. Cand m-a vrut el, l-am neglijat si m-am purtat urat gandindu-ma ca asa n-o sa se plictiseasca de mine...i-am zis ca o sa ne despartim.a tot insistat sa ne impacam luni bune. M-am tinut tare ca sa vad cat poate sa insiste si de aproximativ 7 luni ma ignora sau ma rog se poarta foarte rece cu mine sau asa am eu senzatia.
Asta e unul din lucrurile pe care le regret cel mai mult. Era singura mea sursa de alinare.
nu vreau alt tip.
i-am spus ca imi e dor de cum ne era noua in trecut si raspunsul lui a fost :,, "
dar...indiferent de ce imi spune am o senzatia placuta cand vad ca imi scrie si una urata cand vad ca nu mai vorbim.
ma gendesc ca daca nu era interesat de ce s-a mai obosit sa imi raspunda?
putea sa dea macar un raspuns negativ sau pozitiv, dar el a ales un emoticon.
eu ce sa mai inteleg?
Vreau o persoana care sa stea pe capul meu, sa-mi faca un program in care sa imi scrie ce trebuie sa fac in fiecare zi ca sa imi fie mie mai bine. Un fel de tratament.Si sa ma motiveze sa ma tin de el.
stiu ca e imposibil si ca nu exista, dar o parte din mine vrea sa existe. Vrea tot ce nu-i posibil:note mari, baiatul de mai sus neinteresat, persoana care sa ma bata la cap...
oare cum as putea reveni in realitate? Cum as putea sa ma motivez sa fac ceva?
ps: Nu am nici un prieten.
cu familia nu pot sa discut ca ei au alta viziune...plus ca nu le plac problemele si sa-i incarc cu lucrurile mele.
din motive financiare nu pot apela la psiholog.

Ma mananca limba rau de tot, as vrea sa fiu cat de "porc" se poate, dar ma simt cam slabit in seara asta, data viitoare, promit.

Draga don'soara, se semeni aceea culegi, sa testezi rabdarea omului este una, dar tu ai dus-o la acel nivel...
Stiu ce ai vrea sa auzi, dar nu cred ca esti aici sa auzi, cred ca esti aici doar sa iti ocupi mintea un pic ( perfect normal cand iti da cu virgula mare ).
Totul se invarte in jurul tipului, toate pseudo problemele, daca erai cu el, era totul nectar si ambrozie, dar cum nu ai primit ce ai vrut, totul este acru.
Barca aceea este dusa de mult si scufundata, te legi de "ce a fost" si uiti de cea mai importanta chestie, ce ar putea fi.
S-a terminat, finish, fin, next chapter.
Ai nevoie de cineva care sa-ti dea ce ai nevoie, nu ce vrei tu, dar sigur esti pregatita?
Esti prea prinsa de "el" chiar daca semnele sunt clare, evident tu ai nevoie de ceva direct, dar cred ca tu inca esti in minte cu "poate o sa se razgandeasca". Ce s-ar intampla daca ti-ar spune nu direct? Gandeste-te putin care ar fi urmatoarea ta miscare?
"Singura mea sursa de alinare", "stiu ca e imposibil si nu ca exista", pare rau cavalerul alb nu este in sesiune azi, vrei sa te combat sa iti dau un sfarc de speranta desarta?
Exista tot ce vrei tu, este foarte aproape de tine, mai exact in tine. As putea sa iti dau o lista intreaga de activitati pe care le fac eu, dar nu o sa te ajute deloc, trebuie sa gasesti ce ti se potriveste tie.
Test fulger, cauta orice tablou, peisaj, fotografie si stai foarte aproape de ea, iti garantez ca nu o sa vezi nimic, dar daca faci cativa pasi inapoi, o sa vezi alt peisaj, sper ca ai inteles unde bat.
Baietii o sa mai fie, stiu, stiu dar niciunul nu o sa fie ca asta, o sa spui, viata ii o cutie cu bombone de ciocolata, nu stii peste ce o sa dai.
Iti doresc multa bafta in calatoria ta spre nirvana mentala.

P.S. Si eu te-as trata la fel daca m-ai face sa-mi pierd timpul cu tine. Razbunarea are gust foarte dulce.
P.P.S. You do you first, nu ai nevoie de nu mai stiu ce paznic, nimeni nu o sa-si bata capul cu problemele tale, nimanui nu ii pasa, doar sa o sa intrebe, fara sa le pase cu adevarat. Tine doar de tine.

Bla bla bla, ai o problema sentimentala.
Problema pe care o meriti. Nu te acuz, asa este. Eu am fost in situatia baiatului pe care il vrei tu inapoi, si crede-ma, e bine educat, daca te tine asa, indiferent. Daca ti-ar da raspunsul (negativ, bineinteles), te-ai prabusi mai rau. Nu o sa te mai vrea niciodata ca inainte, poti doar sa-i cersesti atentia, iar el probabil o sa se culce cu tine, sau nici macar asta.
Nu cred ca ai nevoie de un psiholog, doar de timp. Nu ai nici o intrebare, eviti doar sa accepti raspunsurile.
Toti mai avem asemenea perioade, si nu avem ce face. Trec singure, pana la urma. Nici n-o sa stii cum ai reusit sa treci mai departe, sau de ce ai fost deprimata.
Leneveste linistita, oricum vine si vacanta.

Acum chiar ca inteleg de ce se zice ca femeile-s complicate

Problema ta este ca esti prea ocupata sa te victimizezi, credeai ca totul se invarte in centrul tau, ca ori ce faci e corect, acum, ca ai vazut ca nu e asa cum credeai tu, te-ai trezit brusc la realitate si refuzi adevarul, pur si simplu continui sa te victimizezi fara sa incerci sa faci ceva pentru a iesii din zona de comfort pentru a pune capat acestei probleme.

Tie nu-ti merge prost pe toate planurile, nu-ti merge chiar deloc prost, dar esti prea ocupata sa te victimizezi astfel incat esuezi fara macar sa incerci.

Toate astea incepand de la aceea despartire, accepta asta, asuma-ti greseala si detaseaza-te, incearca sa lasi lucrurile asa cum sunt si nu mai insista, incearca sa nu mai fii aceea "prefacuta" care ai fost cu el, chiar daca asa esti obisnuita, incearca sa nu mai ai atatea asteptarii, atatea pretentii de la ceilalti, pentru ca sincer, tu in momentul de fata ai un comportament de rasfatata sclifosita, si sincer, nimeni nu-si doreste o asemenea persoana alaturi, poate doar sa fie orbita de iubire, dar si asa cel mai adesea se va trezi la realitate.

Imi pare rau ca treci prin asa ceva. Important e să gândești pozitiv. Nu merita sa suferi pentru nimeni. Trebuie să ai mai mult incredere in tine și să te tratez cu demnitate și respect.O inima veselă înseninează fața, de aceea fa lucruri care iti procura bucurie. Chiar dacă la început iti va fi greu, vei reusi.

Probabil ca esti sub imperiul sentimentelor pentru acel barbat. Si asta creaza o depresie sau melancolie care te demoralizeaza la invatat.
Ce a fost nu conteaza. Dar ca ai vrut sa-l stimulezi tinindu-l la distanta e doar un cliseu. Nu mai recurge la teribilisme din astea care dau bine in filme sau in romane. Nu te condamn, e doar lipsa de experienta si incercari. Mai toti am facut asa.
"Vreau o persoana care sa stea pe capul meu, sa-mi faca un program in care sa imi scrie ce trebuie sa fac in fiecare zi ca sa imi fie mie mai bine." Daca asa persoana ar aparea, nu cumva s-ar alege cu ocarile tale, ca se,, amesteca"?
Pina una-alta pare-se ca dragostea te blocheaza. Cind vei trece de asta iti va reveni si moralul.
Succes!

Te-ai plictisit de la prea mult bine? Nu faci decat sa dramatizezi o situatie care nu e deloc atat de neagra pe cat pare asa cum o prezinti tu.Ai vrut sa-i demonstrezi tipului aluia ca n-ai nevoie de el si ca nu te lasi asa usor? Ai reusit.Bravo lui ca te trateaza cu indiferenta.Acum ar trebui sa-ti asumi consecintele si sa-l lasi in pace.Tot ce ai spus tu denota ca ai mentalitatea si comportamentul unui copil.

Propui sa wd plan--tilE