Marin Preda a scris in "Delirul" (o veritabila pagina de istorie si o lectie de viata) ca "istoria nu se scrie la conditional-optativ", afirmatie cu care sunt mai mult decat in acord. Voi ce spuneti? Asa cum v-am obisnuit, va provoc sa argumentati.

Sigur, deoarece conditionalul exprima o actiune realizabila, posibila si nu o certitudine. Modul verbal al istoriei este indicativul trecut, perfectul compus, eventual mai mult ca perfectul!
Enorma diferenta intre "au realizat" si "as realiza"!
Monica

Si ce spuneai? Ca nu mai dai fundite? Si ce credeai? Ca lumea raspunde pentru ca te idolatrizeaza? Sau pentru ca te respecta? Cred ca nici frica nu mai functioneaza! Si dumnezeu e credul?

Monica, of course ca nu mai dau fundite. Cine isi intelege utilitatea, o face pentru mine, pentru intrebarile exceptionae pe care le lansez, pentru faptul ca vei raspunde si tu si vei lansa idei si mai interesante, pentru ca se vor naste polemici pozitive si, mai ales pentru ca nu va mai fi vorba de periute de dinti folosite in orificii nepotrivite.

Am citit cu atata placere toate cartile lui Marin Preda. Cand am terminat prima oara de citit "Delirul" aproape ca am plans de frustrare ca nu a mai apucat sa scrie si volumul II.

In ce priveste istoria, a o scrie la conditional-optativ este ca si cand ai privi din fotoliu atacul de la Hiroshima. Istoria au facut-o (perfect compus) altii, istoria o faci(prezent) tu insuti, dar, in niciun caz nu ai/ar face-o.
Extrapoland un pic, a face istorie la conditional ar insemna cam ceea ce se intampla acum in Romania, cand multi sustin ca nu voteaza, pentru ca n-au cu cine. Aleg, deci, sa priveasca de undeva, dintr-un turn de fildes, sa strambe din nas la alegerea celorlalti si sa comenteze ce? Faptul de a nu avea nicio opinie.