Mereu am fugit de partea emoționala si am pus ratiunea pe primul loc, voi cum va descurcati cu partea emotionala?
Ordonare:
După relevanţă
A fi puternic inseamna sa nu simti nevoia sa plangi, nu sa te abtii, sa nu simti frica, durere prea mare orice s-ar intampla. Ai fugit de emotional ca nu prea l-ai avut, nu ai fost un om prea emotional, ca daca-l aveai sus nu puteai sa fugi, faceai ce simteam ca era mai presus ca ratiunea.
Răspunde
A fi puternic inseamna sa nu simti nevoia sa plangi, nu sa te abtii, sa nu simti frica, durere prea mare orice s-ar intampla.
a fi un robot practic
Răspunde
Nu, pai si daca plangi te ajuta? Deci e ceva nasol inutil. Sa fi asa trist dar nu prea sus. De ex mie mi-a murit bunica in august 2015, aveam asa o suferinta care ma taia, ca un cutit in inima, la ce ma ajuta?
M-am dus la un medic open mind si a rezolvat-o tata medicu cu ceva ff rapid, a zis sa iau 3 saptamani ce mi-a dat, si era asa "imi pare rau, ce bine era daca bunica mai traia desi avea 85 ani macar 2-3 ani, aia e, a avut cancer, s-a dus, e in firea lucrurilor, mergem inainte", aveam normal ceva suparare si atat. Nu ca nu simteam nimic ca doar nu radeam, aveam o parere de rau.
Dar nu cutitul ala in suflet, nu era deloc productiv.
Dupa ce a scos ce mi-a dat, am ramas bine, trecuse perioda critica cand as fi suferit f tare degeaba.
A corectat picajul exagerat de endorfine si serotonina din creier ca urmare a decesului bunicii, si a ramas un picaj decent.
Un robot nu simte nici bine nici rau, eu am zis sa nu simtim doar ce e inutil dar face rau, greseala mea ca nu am specificat. E una sa fii suparat ca ai picat un examen si alta sa te arunci in fata masinii, sau sa o tii langa cu suferinta in prostie.
Sau daca m-a parasit iubitul, sa o tin langa toata viata vezi doamne trauma si sa nu mai imi pot vedea de viata. Cine e sanatos trece peste si nu foarte greu.
M-a parasit, sunt suparat un timp si gata, nu s-au terminat partenerii, asa e normal.
Sunt unele chestii naturale f nocive, trebuie corectate.
Cand ii vad pe unii ca urla, tipa la decese ma ia groaza, ca stiu ce simt ei. Sau cat sufera cand un partener a dezamagit. Dar unu nu a zis "ma nene, e normal asa?". Au zis, dar f rar aia care s-au prins ca e anormal.
Adica de ce sa sufar foarte tare pentru ceva ce oricum nu mai pot rezolva, si sa nu sufar doar decent.
Daca puteam sa o aduc pe bunica inapoi daca ma durea asa, da! Preferam asa.
Stii cum e, fiecare simte in mod diferit, ce pastile ai luat? condoleanțe
Mi-a dat un opioid care in doze mici de tot se da si pentru depresii in SUA desi scopul lui nu e pentru asta ci pentru dureri dar in doze mai mari. Adica daca sa zicem ca nivelu 1 e normalul, picasem la - 3 sa zicem, asa cum fac multi, Dar asa eram picat pe la 0, 5-0, 2 deci mult mai decent.
Mersi de condoleante.
Adica aveam de ales:
1 - Stau asa si sufar aiurea ca na, asa e normal (cine defineste normalul?! Se ia ca asa e natural, dar nu tot ce e natural e si bine, iar eu consider normal doar ce e bine).
2 - Fac sa reduc suferinta inutila ca sa imi fie mai bine, doar pana trece perioada critica, atunci raman okey fara sa mai intervenim.
Adica..cumva fac sa devin om teapan cum sunt altii natural de fapt.
Unii sunt tari, si la decese zic cum am zis eu cu opioidul ala in alea 3 sapt, "imi pare rau...etc, dar asta e". Damite la probleme mai mici?!
Deci pana la urma aia e normalitatea natural! Caci daca nu eram asa, murea specia de mult. Astia sensibili is anormali de emotivi.
O sa vezi oameni cu cancer care zic "asta e, mor si gata, asa a fost sa fie, ce sa fac acum? Si asa n-am ce face", dar pana mor se bucura de ce se mai pot bucura.
Altii "Aoleoooo mooor, vaaaai, cum sa nu plang", deci iata.
Am o ruda care a paralizat acasa, din ce in ce mana o simtea mai amortita, a chemat nevasta-sa salvarea, deja nu mai putea vorbea. A stat el cat a stat in spital si l-am intrebat "nu ai intrat in panica rau cand ai vazut ca te duci la dracu? Sa stai asa fara sa te misti?!".
Zice "ete na, am stat, ce era sa fac? Ce sa ma supar?".
M-a spart nene...nu alta. Pai eu faceam infarct cand vedeam ce se intampla, muream de panica, frica.
Pai ala are 20 % fenobarbital deci ruda cu benzodiazepinele gen xanax, anxiar si altele. Normal ca linisteste ala, dar nu stiu daca ia suferinta, ca aia nu tine de receptorii GABA, de aia tine frica, agitatia cam, nesomnul, crizele de epilepsie.
Pai si ratiunea ta cum a definit sau mai exact spus ce e aia parte emotionala? Macar exista asa ceva?, ca eu am emotii si simt emotii, dar nu pot sa-mi dau seama la ce se refera "partea" asta atat de discutata.
Orice simti tu inseamna ceva emotional, doar frica nu este o emotie
Partea emoțională e mai atractiva pentru mine în sensul ca ma impresionează mai mult oamenii care fac ceva din inima, din convingere, care pun pasiune, cei care sunt prea calculați mi se par mai reci. Eu sunt mai cerebrala nu mi arat ușor sentimentele, mi se pare o slăbiciune când e vorba de mine, poate și din acest motiv admir oamenii un pic diferiți care au curaj sa facă ce simt fără sa le pese dacă sunt judecați, dar fiecare e cu felul lui de a fi
"Într-un punct critic al vieţii noastre, ajungem pe negândite să punem egal între eşec, neputinţă şi plâns. Nimic mai neadevărat! A fi puternic nu înseamnă să te abţii să plângi, nu înseamnă să te prefaci că nu ai sentimente, că eşti doar un robot cu şuruburile perfect unse, că eşti o persoană intangibilă şi atotstiutoare. Nu reuşeşti cu atitudinea asta decât să devii o persoană caraghioasă. "
)))) nu mai am asa ceva, am plâns o pe toată
Răspunsul este publicat...
Te rugăm să aştepţi ca răspunsul tău să fie trimis spre publicare.
