Te inteleg perfect...cred ca am ghicit situatia, pleci in strainatate si iar la munca...sau nu?
Daca am ghicit este pentru ca trec prin acelasi lucru in fiecare varaDaca nu am ghicit nu conteaza...pentru ca tot te inteleg
Insa cred ca sti si tu ca situatia revine la normal cand te intorci la 'ordinea zilei', fiecare avem diferite motive de a lasa persoanele iubite in spate...insa asta-i viata si nu are leac...Rezista acum, iar dupa o luna dupa ce ai plecat iar vei simti eternul dor pentru ei
Si desi avem tel. net etc.pe mine niciodata nu ma consoleaza cu nimic, pur si simplu ma informez de ceea ce se intampla pe acasa, dar nu esti intr-adevar acolo cu ei... ce sa-i faci crestem, deci zburam din cuibul nostru
si plange...iti va face bine, iar ei te vor intelege(oriunde te-ai duce, poate ne zici si noua
Exista surse de comunicatie ...de la internet la telefon dar pentru mine despartirile indiferent ca sunt la ordinea anilor sunt dureroase. Nu as vrea ca ai mei sa ma vada ca plang,,, si nici eu nu as vrea sa ii vad pe ei.
Mi-am petrecut vacanta de vara in Spania la ai mei iar la intoarcere parca totul se facea negru. Am pus f mult suflet in a-mi educa surioara si in a o invata unele lucruri elementare si acum la pelcare simteam ca nimeni nu o va mai invatat ca mine, ca nimeni nu va mai avea atata rabdare. Timp de 2 luni jumatate i-am fost ca o mama iar ea chiar asa ma vedea. Obisnuiesc sa pun mult suflet in ceea ce fac. Intotdeauna mi s-au parit grele despartirile.
Aici m-am intors la facultate si al viata mea de zi cu zi.
RAY întreabă: