Ne-am putea numi umani fără asa zisa parte negativa din noi?

Probabil ca nu.
La fel cum... daca ne-am folosi cea mai mare parte din creierul nostru. Probabil nici atunci nu ne-am mai putea numi oameni.

Nu.
Ne-am numi îngeri.

Sunt multi oameni care traiesc nu cu multe pofte. Pofta exista, insa ratiunea, vointa si inteligenta delibereaza.
Sunt oameni care au pofte distructive, iar altii constructive. Ca sa mananc este o pofta constructiva. Ca sa fumez o pofta distructiva. Poate tigara sau pofta sa ma controleze? Da. Este bine? NU. Se poate taia pofta? Da.
Si oricum nu pofta aduce fericirea ci implinirea. Mai bine implinesti decat sa ai pofte. Sau sa te gandesti toata ziua la cineva...este van si desert. Si o sclavie, pentru ca te controleaza insa tu aia esti. Nu vrei libertate si control. Ai impresia ca asa functioneaza lucrurile, insa nu acela este functionalismul corect. Ce dupa ce mananci, gata s-a terminat cu ceea ce simti? Nu, ci continui sa simti, insa altfel. Voi ca atei trebuie sa puneti mai multa presiune pe antropologie, sa va explice lucrurile astea, ca doar Darwin este la putere. Daca dorinta este totul si totul trebuie sa se subordineze ei, vreau sa ii vad si eu pe aia. Eu cred ca totul trebuie sa se subordineze iubirii, nu dorintei. Daca mananc o bomboana, nu ma face bomboana aia pe mine, nu devine ceva central.

Nu.