Nevasta prietenului meu este suparata pe mine, de la un timp nu-l mai lasa sa iasa cu mine la bere, pot spune ca noptile sunt mai reci si goale, imi e dor sa ne uitam la meciuri de fotbal pana la ore tarzii, si sa discutam despre evenimentele care s-au intamplat de-a lungul timpului in care nu ne-am vazut.
Vara ne vedeam in fiecare weekend, si asta se întampla de cand eram pustani de 16 ani, de aceea nu pot crede ceea ce se intampla, adica pot intelege ca dupa un timp trebuie sa lasi trecutul in trecut si sa mergi spre viitor, sa faci puradei si sa ajungi batran si sa nu te mai poti sterge la fund sau sa controlezi muschii fundului si ai nevoie de pampersi, asta este intoarcerea spre inceput, la stadiul vegetativ.
Insa renuntarea la tovarasul tau cel mai bun este oare un lucru bun, de lăsat in trecut, mai ales cand acesta nu e neaparat o influenta negativa?
Prietenul meu a suferit si de depresie multi ani si cred ca am fost acolo pentru el mai mult decat nevasta lui, care nu da o mare atentie sanatatii mintale, într-un fel cred ca as putea fi mult mai bun comparativ cu ea, de aceea ma intreb ce ar fi fost daca eram fata, sau daca eram amândoi homo, cred ca il respec mult mai mult decat il respecta nevasta.
Discuram mult cand beam, si cred ca de asta era si el mai fericit, mai energic atunci cand ieseam, are multe pe suflet acest om dar doar in mine se increde destul cat sa-mi spuna cele mai ciudate ganduri ale lui.
Am sfatuit-o pe nevasta-sa acum cateva zile, deoarece m-a întrebat de ce naiba este asa nervos de cand nu mai iesim, i-am zis sa incerce sa-l asculte, ce are pe suflet,, dar a spus, in cuvintele ei ca "este un mare rahat sa vorbesti despre gandurilor tale"
Deci ce as putea eu sa fac? As vrea sa le fie bine la amandoi

Pentru a răspunde la o întrebare trebuie să ai cont pe TPU.ro

Logare cu email şi parolă

Creare de cont nou

Logare cu Facebook