Nici nu știu cum să încep, că sunt făcut praf.Cred că am rămas traumatizat de o chestie din trecutul meu, și nu știu cum pot scăpa de asta. Sper să mă ajutați voi.Am să vă povestesc foarte pe scurt, deci n-o să aveți prea mult de citit - știu că stați prost cu timpul, că mai sunt și alții care au nevoie de ajutor aici...
OK.Deci când aveam vreo 15 ani-așa, veneam spre casă de pe undeva - n-are contează de unde.De fapt poate contează : veneam de la fotbal - jucasem în campionatul școlii și mă dăduseră ăia afară de pe teren, că îl pocnisem pe unu cu crampoanele în gură. Și dacă tot m-au scos, m-am șucărit, și nici n-am mai stat până la terminare, deci m-am schimbat și-am plecat acasă - morții mă*si.
Și deci cum mergeam eu așa spre casă, pe la mine prin cartier, imi iese deodată in față o femeie, cu un cuțit in mână. În mâna dreaptă. Că în stânga ținea o găină. Și mai era și-o fată cu ea.Cam la vreo 12-13 ani-așa, frumușică ea, dar și puțin speriată, sau emoționată - nu știu cum să zic...
În fine. Oricum, nu m-am uitat prea mult la ea, că am zis să nu se sesizeze mă*sa ( că mă*sa era), și apoi să mă ia cu altele, mai ales că eram plin de spume, de la roșu ăla de-l luasem, și cine știe ce-i mai ziceam după aia...
Bun. Și-mi spune deci femeia ceva de genul : "auzi, băiatu? nu-mi tai și mie găina asta, că mie mi-e milă", și nu știu ce-a mai bolborosit ea pe acolo...
Pe moment am vrut s-o întreb cum vine asta - îți e milă s-o omori, dar nu te-ncurci când o halești, dar m-am uitat în obrazu la aia mică, și-am tăcut.
Și de aici începe povestea. Băi nene - nu știu ce-a fost în capul meu, dar am zis " bine bre, dă-o*ncoa, c-o tai!". De fapt vă spun ce-a fost in capul meu, că altfel n-o să înțelegeți nimic. Faza e că era fata aia acolo, și mă cam privea intr-un fel.Adică, imaginați-vă pentru o secundă că stați așa pe la Universitate, și trec ăia cu parada lor gay.Deci cam așa se uita fătuca aia la mine. Și-atunci vă dați cu seama că n-am mai stat pe gânduri, și am luat găina, am pus-o sub crampoane, și am kilărit-o pe loc. Direct. După care m-am uitat la ea cum țopăie pe acolo și m-am tras și mai într-o parte-așa, să-mi bag adidasu prin iarbă, ca să-l șterg de sângele ăla proaspătu, dar și ală mai vechiu.
Bun.Acum urmează partea interesantă. Deci m-am uitat la fată, ca să-i caut admirația din priviri - normal, pentru fapta eroică pe care o făcusem, nu? Că d-aia imi mânjisem mâinile cu sânge, ca să-i arât cât de bărbat sunt, și deci s-o dau pe spate.Nu?
Dar nu zici băi frate că se pune aia mică pe plâns și în secunda 2 o văd că fuge-n curte, și mă lasă așa ca pe un luzăr, în mijlocu drumului, cu mă*sa, și cu găina aia care tot nu se oprea din sărit?
Deci nu mi-a venit să cred! Nu?
Da. Și problema e că nici acum nu reușesc să înțeleg ceva.Care a fost motivul mai exact, pentru care dădea apă la șoricei? Adică era despre moartea căprioarei ca în Labiș, sau o fi fost că începuse să mă placă, dar când a văzut ce suflet negru am, a fost atât de dezamăgită și restul*...
În fine.Deci întrebarea mea este : dacă aș fi întâlnit-o după aia, și i-aș fi povestit cum am plâns eu când m-au scos ăia pe tușă, credeți că ar fi înțeles că și eu sunt un suflet mai sensibil-așa, și deci că poate ar fi fost posibil să înceapă ceva între noi?
Da, știu - e complicat.

Pentru a răspunde la o întrebare trebuie să ai cont pe TPU.ro

Logare cu email şi parolă

Creare de cont nou

Logare cu Facebook