Ai cedat şi tu. Trebuia să te descarci. Şi eu păţesc asta uneori. Nu plâng cu lunile şi mă trezesc cu lacrimi în ochi fără să vreau să plâng. E ok, sunt doar lacrimi.
Buna,nu stiu daca e ceva normal, stiu doar ca e..."un obicei" des intalnit la adolescenti.Si eu trec printr-o perioada asemanatoare, singura diferenta e ca eu plang aproape in fiecare zi.Asa cum ai spus, se aduna multe deodata, si simti nevoia sa te...descarci,cum spunem noi.Atata timp cat plansul din senin nu devine un obicei, nu cred ca e ceva ingrijorator.Incearca sa discuti cu mama ta, ea trebuie sa ti fie cea mai buna prietena.Pa-pa!