Nu credeti ca noi oamenii ne stresam prea mult unii pe altii? Cum de reusim asta si ceva bun nu prea reusim?
Ordonare:
După relevanţă
Sau mai ales din cauza asta:In cazurile cele mai grave ne sperie si ne fac nedrepti, mortii pe care ii caram dupa noi, nu stiu de ce. Mai consuma si se mai si baga in treburile tuturor. Astia se abtin sa enerveze, tocmai ca sunt foarte pefizi, cum mortii, parca nu ar exista, nu te speria. Ai un senzor de morti, cand te abordeaza parca nu ar exista, sa nu tinzi sa-i consideri perfectiunea in relatiile umane, tocmai aici e cheia. Produc frica e drept si precum mortul prin natura biochimica, iti directioneaza frica chiar spre viata, spre cele mai dragi lucruri, chiar inainte de a le cauta in suflet, unde iubirea e sau nu e pentru aia, aialalta.Foloseste-l pe senzor.Sunt spirite moarte pentru tine, pentru ca ti-au ucis increderea si ti-au ranit spiritul in mod parsiv, la faza copil, sinceritate, curiozitate, parsiv. Prin existenta in acelasi inconstient colectiv, pur si simplu. Subliminal. De asta le zice subliminal, parca nu exista, nu vezi un om care se comporta ca atare, e doar acolo in inconstient clar.Ai un senzor, constiinta, pe care sa nu o lasi in confuzie de frica. Frica de ce nu exista, pentru ca a ucis legatura cu tine. Si asa sa ramana. Dar sa nu-i mai caram dupa noi. Cand te intalnesti cu ei, iti vezi parca doar parca curajul ucis si suferinta. Daca esti atent la ce simti.Cu cat esti mai ranit, subliminal, deci nu vezi cum e, e ca un mort, nu stii ce simte, cu atat te lauda ca esti inteligent si te intreaba daca stii numerele la loto, sau ceva legat de ochiul interior, sau te freaca cu sadism.Sa te incurajez, vezi mereu daca esti nedreapta sau dreapta si nu ne mai stresam, ca maine ma crezi balaur sau cine stie ce. Ei sunt morti, adica e doar smecherie, nu exista comunicare, doar amenintare inconstienta. Pentru nimic. asa din orgoliu sa se teama cineva de tine si sa nu stie, sa iti ofere increderea si apoi sa-si dea seama ca se chinuie parca zadarnic intre frica si incredere, fara sa poata sa se lamureasca.Asa ca totul e sa vezi calea: nu iti place, e chinuitor, nu stai de vorba cu ei. Nu te imprietenesti. Nu iei pomana, daruri, ajutor. Nu ai nevoie. Faci asta cand te uiti in inimima si in ochiul interior si vezi cu cine stai de vorba si nu e mort. Daca ai curaj sa nu le dai buna ziua dupa ce te-ai lamurit, gata. Esti liber. Freeee! De asta te tot momesc. Sunt destui, sa nu-i mai caram dupa noi.
Răspunde
Asta gasisem si eu. In stilul meu, multe cuvinte.Fluviu.Sa ne educam e greu. Nu stiu daca imi placi sau nu imi placi si las lucrurile moale, nehotarate. Tu imi placi?
Răspunde
De ce îmi pui mie această întrebare? 
Tu ar trebui să știi dacă îţi plac sau nu.
E in functie de cat cer de la specie, cand fac ceva pentru ea si de masura in care reusesc sa te cunosc. Daca cer prea mult?
Păi ...vezi și tu ce ceri; în general nu cere prea multe că-i criză!
Nu cer, ca fac nimic pentru specie, ce sa cer? Sunt in pauza de reinventare.
Ești în pauză de ce? Păi vezi dragă cum te reinventezi că nu vrem să-ți pierdem esența. Știi că sunt mulți plictisitori p'aici iar tu chiar ai o amprentă unică în rândul speciei. 
Imi reinventez parerea despre fiecare, aaa lucru. Cum era emoticonul cu degetul in sus? Apoi cer sau nu cer, depinde de parere. Esenta o sa o piarda multi, ca e pe fundul sticlutei. Nu pot da la toti.
Dar ce, aveai deja una? şi despre mine? 
Şi ai dreptate, esența întotdeauna e puțină și nu ajunge la toți!
Si eu ma tot imntrbam asta, de ce unii reusesc doar sa enerveze si nu stiu sa faca nimic altceva de exemplu sa dea un sfat prietenesc sayu sa puna o vorba buna.De ce sunt asa? doar D-zeu stie!
In cazurile cele mai grave cred ca sunt mortii pe care ii caram dupa noi, nu stiu de ce. Mai consuma si se mai si baga in treburile tuturor. Astia se abtin sa enerveze, tocmai ca sunt foarte pefizi, cum mortii, parca nu ar exista, nu te speria. Ai un senzor de morti, cand te abordeaza parca nu ar exista, sa nu tinzi sa-i consideri perfectiunea in relatiile umane, tocmai aici e cheia. Produc frica e drept si precum mortul prin natura biochimica, iti directioneaza frica chiar spre viata, spre cele mai dragi lucruri, chiar inainte de a le cauta in suflet, unde iubirea e sau nu e pentru aia, aialalta.Foloseste-l pe senzor.Sunt spirite moarte pentru tine, pentru ca ti-au ucis increderea si ti-au ranit spiritul parsiv. Ai un senzor, constiinta, pe care sa nu o lasi in confuzie de frica. Frica de ce nu exista, pentru ca a ucis legatura cu tine. Si asa sa ramana. Dar sa nu-i mai caram dupa noi.
Fiindcă aşa vedem la alţii încă din copilărie. Mai bine faci un rău, jigneşti şi distrugi totul, decât să faci un bine, să ajuţi sau să construieşti ceva.
Cred ca ne stresam pentru ca unii sunt fragili si altii duri. Unii prefera sa empatizeze cu suferinte de tot felul, altii nu.Si fiecare trage de celalalt sa se schimbe. Primii poate chiar disperati, cei din a doua categorie dispretuitori. Mi-am amintit ca imi place Nachtblut sa ascult o piesa. Vrei sa ti-o pun?
Răspunsul este publicat...
Te rugăm să aştepţi ca răspunsul tău să fie trimis spre publicare.
