Cred într-adevăr că părinții îi împiedică pe copii să descopere, dar nu din răutate, ci din grijă!
Nu poți lăsa un copil de 6 ani să meargă singur pe stradă sau să-l lași să traverseze singur întrucât e mic, naiv și nu are încă un instinct format pentru a fi precaut.Dar în alte momente, ar trebui lăsați în pace, dar nu atunci când le este pusă viața în pericol.Sunt de acord că părinții nu-i lasă pe cei mici să vadă singuri ce este lumea, simt mereu nevoia să-i îndrume în loc să-i lase să greșească.
În Japonia copiii de grădiniţă sunt duşi primele 2-3 zile la şcoală iar apoi merg singuri.
În Japonia,dar cum ai putea convinge o țară întreagă să se comporte ca cei din Japonia?
La rândul meu,când voi fi părinte mi-ar plăcea să știu că viitorul meu copil se poate descurca singur de la o vârstă nu tocmai apropiată de cea a adolescenței.
Dacă toți copiii s-ar putea descurca singuri care ar fi rolul unui părinte, doar să-l nască și atât? Fiecare părinte este satisfăcut când simte că poate face ceva pentru propriul copil, îi cumpără o jucărie, îl ajută să înțeleagă, îi explică