De o asemenea lauda e capabil doar cel ce nu e cu adevarat barbat.Cand vei auzi asemenea vorbe, priveste-l zambind pe cel ce le emite, caci si-a dat de gol nu numai superficialitatea dar si stupiditatea.Adica,mai pe romaneste, nu numai ca nu e barbat adevarat dar mai e si prost...Pentru un barbat adevarat, fiecare femeie pe care o iubeste e unica si nu va trece la o alta relatie decat atunci cand se va sfarsi cea de dinaine...Caci trebuie sa recunoastem ca exista barbati precum Casanova sau Don Juan, care nu pot ramane pentru totdeauna in aceeasi relatie... Faptul ca se livreza in timpul cat iubesc, total, unei singure femei, explica succesul lor...Tragedia e ca, din atitudinea usuratica si lipsita de inteligenta a unor indivizi ca cel care spui tu, izvorasc adeseori adevarate drame...
Se mai spunea si "Nu esti barbat adevarat daca nu ai facut armata". Asta nu inseamna ca e si adevarat. Dupa parerea mea barbatul adevarat e cel care poate sa iubeasca toata viata aceeasi femeie si cu aceeasi intensitate ca la inceput, care sa-i fie fidel toata viata.
Adina, ficare barbat, crede ca are acasa o sfanta.si se da la sfintele celorlalti. daca eu spun ca nu mi-am inselat sotia niciodata/si e singura femeie cu care am facut dragoste, poate tu ma crezi dar ceilalti? ca si mie imi vine greu sa cred ca m-a prins timpu asa.nu regret nimic, decat ca toata lumea zice ca e incorect ce spunea respectivul, dar in realitate trebuie sa stam cu capul plecat precum harciog.de ce? ca respectivul isi inseala sotia cu o fameie nu? toti de pe aici iti vor spune ca adulterul e ceva modern si unanim acceptat, iar virginitatea este un concept invechit.in realitate insa toti spera sa nu fie ei cei inselati.
Pai, toate ca toate, dar sa te mai si lauzi cu asta?
Poate o sa fiu considerata naiva pentru toate astea, dar nu imi pasa.Am avut de multe ori discutii pe aceasta tema cu diferite persoane si mi s-a si spus de cateva ori "lasa ca o sa cresti si iti vei da seama ca lumea nu e asa cum o vezi tu " Tipic pentru cei ce se cred superiori si le stiu pe toate. E normal sa vedem problema din puncte de vedere diferite, de asta v-am cerut si parerea.
Eu una, nu o sa accept niciodata ca sotul meu sa fie " barbat adevarat" in situatia descrisa de acel om. Daca e sa inseli, inseamna ca nu gasesti tot ce iti trebuie la persoana cu care esti, asta insemnand ca nu are nici un rost sa tragi de o relatie care nu va merge.Inseli? Iti iei gandul de la relatie.Parerea mea.
Aminadab-ai zis-o frumos:"in realitate insa toti spera sa nu fie ei cei inselati". Chiar asa e. Sper sa nu ajung si eu in aceeasi situatie.
Sunt barbat, pardon, teoretic sunt ca practic ma simt inca un baietel, si pe deasupra mai sunt si al naibii de misogin dar nu sunt de acord cu replica asta. Ma, daca am nevasta, inseamna ca femeia respectiva are tot respectul, increderea, iubirea si dragostea mea. Pentru asta o iau s-o insel? E timp suficient sa fiu cocos inainte de a deveni papagal. De asemenea ma pun in ipostaza cealalta : cum ar fi sa ma insele femeia? Stau si-mi raspund ca daca as pati-o, la cum ma cunosc, in secunda 2 dupa ce ies din criza de nervi ma duc si depun divort sau cel putin inchei socotelile cu ea prin alte metode. Asa ar trebui sa fie si invers, chiar daca barbatul e barbat si femeia e femeie.
Si apropo, cati dintre noi mai sunt barbati adevarati in ziua de astazi si cate din femei mai sunt femei in adevarul sens al cuvantului?
Domnul harciog, probabil varsta pe care o am ma face sa fiu f subiectiv, sau sa nu-mi fi dat permisiunea de a raspunde aici. Acum sunt idealist, probabil peste ani o sa devin realist si-o sa vad exact cum stau lucrurile.
De obicei, sunt f pretentios la femei. Nu ma uit la fizic, prima oara apreciez caracterul, educatia, capacitatea intelectuala apoi fizicul, trasaturile exterioare si etc. De aceea, daca va deveni femeia mea, inseamna c-am incredere in alegerea mea si-n fidelitatea ei. Prin urmare, primii ani cred ca nici n-o sa-mi pun pbl de inselaciune. De ce spun primii ani? Probabil dupa o perioada vine o senzatie de cuplu de plictiseala si te duci dupa alt ''polen''. Dar, eu nu-s pe principiul femeia la cratita, dar in acelasi timp sunt pe principiul ca barbatul sa ia 60% din decizii. Adica pe undeva un echilibru c-un mic plus spre barbat. Asta ar insemna ca femeia sa vina cu mine cand e cazul, sa iasa, sa petreaca, ca de aia am ales-o, c-o iubesc respect si prin urmare poate sa ma reprezinte oriunde fara sa ma faca de ras si sa ma simt mandru de mine ca am o astfel de femeie. Deci, o sa am suficiente argumente prin care nu mi-as permite s-o insel.
Peste ani, nu stiu care o sa fie treaba. De aceea probabil experienta ta de viata si varsta ofera un aspect mai realist al lucrurilor.
Eu m-am bagat putin ca musca-n lapte ca-s tinerel. mi-am oferit doar o parere.
Si-am inteles afirmatia ta, ca barbatii care-s lingusitori, casnici si asa mai departe si-o iau in freza. Aici e vorba de alt subiect mai complex unde iar e de discutat.
Sa lasam discutiile astea totusi, si sa lasam iubirea si dragostea sa ne domine mai mult ca impulsurile si satisfactiile personale
Flav, cati ani ai?
Eu am 35, sotul meu 36 si nu ne trece prin cap niciunuia sa-l inselam pe celalalt. Desi ocazii ar fi fost. Parerea mea ca daca pornesti cu o gandire fidela la drum, sunt mari sansele sa reusesti.
Multi ani inainte linda si casa de piatra in continuare. Nu cred ca conteaza varsta in dragoste, in exprimarea ei si asa mai departe. E unul din lucrurile in care sufletul, inima si caracterul decid, si nu varsta sau banii
Salutare! Sunt intru totul de acord cu Adina si cu April. Desfranarea, curvia, preacurvia etc. sunt mare pacate si fiecare este responsabil pentru tot ceea ce face... mai departe nu cred ca mai este nevoie sa mai completez cu ceva... poate doar un mic sfat: nu mai suprasolicitati trupul si ocupati-va de suflet si de alte treburi care sunt mult mai importante!