Nu pot sa inteleg medicii legiști cum pot sa reziste in domeniul lor.
Sa vada atatia oameni morti, probabil in mai multe circumstante (arși de vii, plin de sange, decapitați, in stare de putrefractie, etc), mai ales să fie bebeluș sau copil.
Cate sacrificii merită aceasta muncă? Acesti medici mai sunt sănatoși psihic? Cât de greu e sa ajungi aici?

Din ce am citit și cei care fac operați sunt pshiopati, probabil că o doza de pshioiatie au și ei, dar este nevoie și de ei în societatea asta

Primele cazuri sunt mai grele, pe urma te obisnuisti, ca orice medic.

1. Este o muncă care merită sacrificii. Te obișnuiești. 2. Da, sunt sănătoși. 3. Să ajungi aici. unde? Adică să devii medic legist, sau să te obișnuiești cu această muncă.

Dupa un timp iti dai seama ca in esenta nu e nicio diferenta intre un cadavru uman si o musca lipita pe perete cu pliciul, sau un porc parlit. Oricum vedem tot timpul in vitrinele magazinelor cadavre de porc, pui, vita, etc si nu avem nicio problema.

Nu sunt ei cei care văd morții așa prima oară.

Înainte să-și ales aceasta profesie, medicii legiști au știu în ce se baga, au luat în calcul avantajele și dezavantajele acestui domeniu. Nu e ca și cum au făcut facultatea de drept, dar au nimerit in alt domeniu. S-au documentat înainte să știe toate ițele și ce îi așteaptă.

Eu consider că cine își alege aceasta profesie, e o persoana cu stomacul "tare", rezistenta, deoarece o persoana sensibila și "siloasă" nu ar rezista in acest domeniu.

Pai tu crezi ca un student in primii ani nu face pe cadavre, anatomia in primii ani se face pe cadavre umane, creierul scos din cutia craniana, imagineaza ti inima ochii asa fara organele din jur ca sa le protejeze, la urgente sunt plini de arsi, nu ti face griji, toti medicii vad asta, numai sa simti mirosul de la anato, aia e ceva oribil(. Mai rau e compusul folosit pentru a mentine corpul mai mult timp, care este destul de cancerigen, deci da, dar au spor foarte mare, unul din cele mai mari sporuri, ei le primesc.