Oare mintea omului este ca o balanta? Pe o parte stau asteptarile rele de care ii este frica si pe o parte stau asteptarile bune pe care si le doreste din toata inima? Cand omul se izbeste de o asteptare rea care nu si-a dorit-o el devine trist pentru ca balanta apasa pe asteptarile rele? Cand balanta apasa pe o asteptare buna omul devine vesel? Este bine sa avem asteptari de la viata sau avand asteptari ne vom izbi mereu de dezamagiri? Eu imi doresc de exemplu sa dansez maine in gradina si totodata mi-e frica sa raman fara tigari, daca voi ramane fara tigari ma voi intrista? i daca o sa dansez in gradina o sa fiu fericit? Chiar daca constient omul nu stie la ce se asteapta, inconstient omul are asteptari si frici interioare de care se izbeste?

Deci...
Creierul omului este o balanta deoarece, cum ai zis si tu, pe o parte gânduri bune, iar pe cealalta parte, ganduri rele.De obicei, cand se intampla ceva rau, creierul se indreapta spre gândurile rele deoarece acel moment este rau, iar omul devine trist.Pe o parte,e bine sa ai asteptari de la viata,e bine sa fi optimist, dar uneori, nu mereu ce e bun ti se va intampla...
Nu fi pesimist/ă. Gândeşte-te la ce e bine, nu la ce e rău.E bine sa fi cu picioarele pe pamant, dar nu te lasa doborat de tristete.Omul are mereu frici interioare deoarece asta e normal.
Sper ca ti-am fost de folos...

Setimentele, sunt cu toate provocate de reactii chimice din creier. Se combina seratonina cu dopamina, gata esti fericit. Singurul sentiment despre care am inteles ca nu s-a gasit nicio explicatie, este ura. Pare ca acest sentiment este ceva pur uman. Alte animale pot simti iubirea, fericirea, tristetea, chiar si invidia, insa ura? Nu. Nu pot simti un sentiment atat de ingrozitor, dar care iti da o putere uriasa. Cat despre faza cu balanta, parerea mea este urmatoarea: fiecare luam niste decizi. Mai bune, mai rele, pe care le regretam apoi, nu conteaza. Odata ce ai luat o decizie nu poti da timpul inapoi. Astfel, aceste decizii din viata de zi cu zi te pot face fericit, atunci cand ai luat o decizie buna, sau te pot distruge. De exemplu, joci aceleasi 6 numere la 6/49 de 10 ani, dar azi ai uitat sa le pui. Si ghici ce? Fix alea 6 ies. Ce faci atunci? Sau respingi o fata, care ti s-a parut tie ca e prea grasuta sau ceva de genul, si apoi regreti toata viata, pentru ca acea fata chiar te iubea, iar tu ai ramas singur. Sunt si ganduri rele si bune, iar acestea sunt influentate de ce ti se intampla zi de zi. De cele mai multe ori acestea doua sunt in echilibru. In cazul celor norocosi, frumosi sau cu multi bani, cele pozitive, energiile si sentimentele le depasesc pe cele negative. Insa la oameni simpli, obisnuiti, care nu au prea multi bani, tot timpul grija zilei de maine si alte probleme financiare o sa depaseasca un apus de soare sau un curcubeu. Societatea distruge vise, iar odata cu visele moare si sufletul unei persoane. Eu cel mai bine ma stiu pe mine, asa ca o sa mi te dau exemplu. Am 16 ani. Am avut multe visuri, da acum mi-a trecut. Am crescut pe strazile din Rahova si Ferentari. Printre tiganeala. Am vazut si moarte, am vazut si droguri, am vazut si tigani cum ies la razboi pe strada cu topoare si lopeti. Am reusit cumva sa cresc pana acum fara sa pun gura pe drog. Spre fericirea mea, parintii mei s-au ingropat in datorii pe viata numai sa ne putem muta de acolo. Duc o viata simpla, monotona, in care nimic in afara de niste muzica si un cui nu ma mai scoate din rutina. Prieteni nu am decat atunci cand am bani sa dau de baut sau sa le fac cinste cu niste iarba. Iubita...Nici bani, nici timp, nici fata. Dupa cum m-am descris, ar fi normal sa ma sinucid. Insa, am trecut prin prea multe sa ma agat acum de grinda. Vezi cum functioneaza creierul? Incearca sa te agate de orice poate sa te tina in viata. Asa am ajuns sa ma compar cu mine ala din trecut. Da, desigur. Fiecare avem fricile si asteptarile noastre in subconstient. Uite, eu de exemplu am asteptarea de a avea o iubita, care sa ma iubeasca asa cum o iubesc eu. Se va intampla? Desigur ca nu. Dar asta nu conteaza. E ceva care, vrei nu vrei, te motiveaza. Frica? Am si de asta. Ma tem sa raman singur, complet singur. Mie frica sa vorbesc cu straini, si uneori mi se pare ca toata lumea de pe strada se uita la mine, ma critica. Este adevarat? Nu, desigur ca nu. Dar nu poti controla asa ceva. De-aia ii zice SUBconstient. Este SUB puterea noastra de intelegere.

Omul de cele mai multe ori are frici interioare, si da, viata noastra este formata impropriu zis de doua balante, una plina de vise si dorinte iar cealalta de esecuri si dezamagiri. Dar de obicei cea cu vise si dorinte mereu se rastoarna nu doar se clatina.