Omul cu bani e un om bogat,omul fara bani e un om sarac, bogatia si-o doresc multi, saracia nimeni.Eu intr-o masina sunt un sofer, eu fara masina nu sunt sofer.Eu alaturi de o persoana placuta ma simt bine,fara acea persoana ma simt lipsit de o stare Deci e important ce avem,nu? Ceea ce avem este ceea ce suntem,si daca nu avem ce ne dorim nu suntem ceea ce vrem sa fim,deci eu daca nu am berea langa mine nu am o bucata din mine,iar acea bucata face parte din mine si fara ea nu sunt ceea ce as vrea sa fiu,si fara ea nu mai sunt eu in intregime, nu? Deci noi nu suntem doar un trup, suntem ceea ce facem si suntem materialele pe care le avem? Voi ce credeti?

Intrebarile tale ma duc intr-o '' lume misterioasa ''

Esti tu in intregime, cu sau fara ce-ti doresti.
Schimba filtrele.
Si uleiul.

E trist cand cineva vede bogatia in lucruri materiale si considerea ca cel mai de pret lucru e banul. E important sa ne avem pe noi, sa ne pretuim pe noi, sa ne dam valoare noua fara sa ne raportam la persoane sau lucruri. Degeaba esti cel mai fericit om cand esti cu o persoana dar atunci cand te desparti de ea e ca si cum ai fost scos din priza si nu mai esti nimic. Noi suntem cine ne construim in interior, Eu-ul nostru nu este conditionat de absenta/prezenta lucrurilor materiale sau a persoanelor. Eu sunt eu si cu doza de energizant si fara ea.

1. Nu, ce avem este cel mai putin important. Poti sa ai vila de 1 mil de euro dar sa fii suparat toata ziua.
2. Lucrurile materiale nu te pot face fericit, daca ai sau nu berea (sau orice altceva) langa tine este o alegere facuta de tine, daca tu consideri ca fara ea nu poti trai, atunci lasa-ma sa-ti spun ca tu ai o problema, omul n-a fost facut sa fie robul unor lucruri ci sa fie stapan peste toate lucrurile.
3. Intr-adevar nu suntem doar trup, dar exact acest lucru este foarte important, pentru ca atat sufletul cat si duhul din tine influenteaza viata si trairea ta de zi cu zi.
Ce cred eu? Ca incerci sa spui ceva, dar iti sugerezi sa mai citesti carti de calitate si sa te lasi de lucrurile astea de nimic

Cred ca doar lipsa oamenilor provoaca aceste sentimente.

Tot ce stiu este ca suntem intr-o continua cautare de satisfactie in diferite ramuri ale vietii: dragoste, cariera, bani, hobby-uri etc.
Fiinta umana e construita sa nu fie satisfacuta niciodata, pentru ca pana la urma n-am fi ajuns la holograme si masini capabile de 400 km/h daca ne multumeam cu putin.
Si da, eu cred ca suntem ceea ce consumam si suntem modelati de ce cumparam, de cartile pe care le alegem sa le citim,de filme,de muzica,de prieteni,de vecini,de tara,de limba etc.
Suntem intr-o evolutie continua,fie ca ne dam seama sau nu. Unii evolueaza in oameni de succes, in oameni corecti,in oameni care vad viata in nuante de gri, iar altii in niste brute pline de ura, batjocura si prost gust, care judeca orice si pe oricine nestiind toate variabilele.
Neanderthalii sunt o specie aparte si ii recunoastem de obicei la supermaket (unde intreaba daca e vreo promotie pe care a ratat-o sau daca se poate plati cu cardul, desi vede aparatura mai jos de nas ), in trafic (cand ies pe geam si striga "HAI BA CA-I VERDE IN ***, dar inca mai sunt 5 sec de rosu ), pe strada ( cand se opresc sa vorbeasca la telefon in mijlocul trotuarului, de parca ii taie cineva firul de la mobil ), iar epicentrul prostiei e adesea PELUZA DE STADION (unde p** si bagami-as Per Minute=over 9000 )