Suna a fabula, dar pare ca are nu o singura morala...
- daca nu te-ai ridicat prin propriile forte, nu fii impasibil, intr-o zi vei cadea, ce-i din mucava, dispare la prima ploaie!
- pe cine nu lasi sa moara, nu te lasa sa traiesti...stim ca se mai musca mana care da de mancare!
-fereste-ma, Doamne, de prieteni, ca de dusmani...
Daca am fi si capabili sa punem in practica morala povestioarelor astea, am reusi sa ne protejam mai bine, dar... daca nu acorzi credit celorlalti, tie cine ti-ar mai acorda?
Multumiiiiiiim!
Interesant. Aici merge proverbul: "Eu te-am facut, eu te omor".
Aceasta povestioara se refera la caracterul infect al omului. Incerc sa nu generalizez, dar de multe ori asa e.
Dorinta de a vrea mai mult te face sa ii sabotezi si sa ii sfidezi si pe cei care te-au ajutat. Sa uiti de prietenie si familie cu conditia de a ajunge ceva "mare".
Foarte buna morala.Ni se potriveste foarte bine cand suntem mici si fara putere cerem ajutor si imploram dar cand ajungem mari credem k lumea e la picioarele noastre si trebuia sa faca asa cu vrem noi fara sa ne pese catusi de putin daca cei din juru nostru au nevoie de ajutor. Apoi cand am ajuns din nou mici si "am cazut din cer"ne dam seama ca am gresit si ca e prea tarziu sa mai indreptam ceva din toate relele facute.