Pentru fete ati avut prietene cu adevarat prietene sau nu prea?
pentru baieti ati avut prietenii cu adevarat frati adevarat sau nu prea?

Acum am o singura persoana pe care o consider frate. Ne leaga o loialitate in sensul ca am ajuns la concluzia(pe probate, de nenumarate ori) ca orice tampenii am face si in orice infundaturi am ajunge fiecare, celalalt e dispus sa isi suflece mainile, sa ii traga celuilalt doua dupa cap ca sa se trezeasca si sa ne punem pe treaba amandoi sa vedem ce mai putem salva din situatie.
Nu inseamna ca nu sunt zile in care nu ne vorbim efectiv deloc. In care suntem crunt suparati unul pe altul. Dezamagiti. Dar ne intoarcem si celalalt are intelepciunea de a realiza ce a gresit si a permite sa fie ajutat.
Stim fiecare despre celalalt intimitati adunate cat nu cred sa mai stie cineva la un loc.
Stim ce ne face sa ne trezim dimineata, stim ranile care ne fac sa sangeram pe interior si nu e doar flower power. Ne privim in ochi demonii unul altuia si de dragul a tot ce e mai bun in celalalt alegem sa luptam cu ei pentru el. Facandu-l constient ca nu suntem dispusi sa ne retezam propria identitate pentru a-l salva si ca ar fi bine sa se trezeasca la timp.
Pentru a elimina orice urma de ipocrizie si ego si a scoate la iveala autenticitatea nascuta din inocenta capacitatii de a fi, maturitatea responsabilitatii si respectul pentru viata.
Mai sunt persoane pe care i-am simtit episodic frati. Care imi place sa cred ca nu m-ar lasa la greu. Ca ma respecta si m-ar ajuta daca le sta in putinta, cu pretul unor mici sacrificii. Fara de care ceva esential ar fi lipsit din drumul asta initiatic al meu catre adevar. Dar cel mai probabil timpul lor in viata mea s-a cam scurs. Au fost momente cheie. E vorba despre trecut.

Hmm...Au fost cateva prietenii, unele inca mai sunt dar nu pot sa am incredere deplina in acele persone. Prefer compania masculina.

Da da am fratii mei si beau pana rup cu ei

Da, am avut de-a lungul timpului. Insa nu pot spune ca au fost prietenii exagerat de apropiate, ieseam impreuna mereu, ne spuneam si povesteam chestii, dar nu pot spune ca au fost genul de prietenii pe care le vezi in filme, gen fiecare il stie pe din-afara pe celalalt. Am avut multe prietene, cat si prieteni, dar de regula, cand am vazut ca unele persoane stateau pe interes sau ca nu ma puteam baza pe ele sau ca ma vorbeau pe la spate etc, de regula ma indepartam de ele. Acum, de cand am plecat din tara am doua prietene apropiate cu care vorbesc destul de des, nu pot spune ca mai impartasim ca in trecut tot felul de intimtati, dar sunt fete de calitate si bune pe care sunt aproape convinsa ca m-as putea baza, pentru ca pana acum, desi nu am avut nevoie sa ma bazeze deosebit de mult pe ele, mi-au fost intotdeauna alaturi asa cum si eu le-am fost lor alaturi (cred si sper) atunci cand au avut nevoie.

Insa, in general am parte de persoane frumoase si interesante in viata mea (evident, nu fizic) pentru ca desi sunt destul de deschisa de fel si nu ma deranjeaza sa vorbesc cu aproape orice persoana, mi-am triat si imi triez destul de bine persoanele pe care le las sa faca parte din viata mea. Plus de asta, desi le acord absolut tuturor o sansa, imi dau seama destul de repede ce tip de persoane sunt ceilalti. Si daca vad ca ca au unele trasaturi care nu imi plac (gen stau pe interes cu alte persoane, barfesc mult si nefondat, fac mistouri, sunt abuzive cu alte persoane, ii trateaza pe altii de sus etc) de regula ii evit.

Nu am avut, am avut unele cunostinte feminine ce m-au considerat prietene dar nici la jumatate an cum le-am cunoscut s-au maritat.Le-am adus noroc toate prietenele mele s-au maritat si pe urma au fost ocupate de familie.La liceu eu eram mereu a treia cum incepeam sa am o prietena hoppa ca o descoperea si una alta si cu acea alta prietena mea era mai apropiata decit cu mine.Asa ca cu timpul am mai renuntat sa caut prietene.Mai vorbesc eu cu una cu alta dar foarte rar la trei luni o data.Mai repede imi fac prieteni decit prietene.

Nu am avut... ele poate mă consideră prietena lor dar eu le văd doar ca pe niște persoane care au apărut în viața mea fără să vreau. Oricum nici nu am mai vorbit cu ele și nici nu doresc să o fac.

la momentul respectiv au fost, iar acum trec pe lângă tine ca și cum nu te-ar cunoaște. jegurile

Cauta sa iei ce e bun de la fiecare om.Nimeni nu-i perfect. Nu stiu cum vezi tu un prieten adevarat...Eu nu caut asa ceva eu ce-i bun de la fiecare

Am crezut că am prietene dar îi cam greu să ai cu cineva o relaţie atât de sinceră şi frumoasă cum este prietenia. Crezi că ai prieteni dar sunt momente în care prietenele pe care le-ai crezut cu adevărat prietene nu sunt acolo atunci când ai nevoie de sprijin şi îţi sunt aproape oameni pe care, poate nu i-ai luat niciodată în considerare, ba chiar aveai impresia că nu poţi fi niciodată prietenă cu unii dintre ei. Am ajuns la concluzia că avem nevoie de oameni, de prieteni, dar că este inevitabil să fi dezamăgit. Şti cât dai, cât oferi, dar nu şi cât vei primi şi oamenii mereu au interese.

Da,am prieten, iar prietenii mei apropiati 3 la numar, mi-au aratat ca sunt acolo pentru mine in momente foarte grele si le voi fi recunoscator tot timpul!

Nu niciodata,si atunci cand am crezut ca am de fapt m-am inselat. Prietena de distractii,de tras de limba,de barfit da cum sa nu,gasesc peste tot,dar o prietena care sa imi fie alaturi la bine si la rau, care sa ma asculte, sa imi de-a un sfat, sa am incredere in ea, nu.