Pfoa, nici nu stiu cu ce sa incep.
Buna la toti, ma numesc Marius am 23 ani si cred ca sufar de distimie/depresie.

Sa o iau cu inceputul, (copilaria) am avut o copilarie groaznica, si grea, fara tata
de la varsta de 2 ani si o mama alcholista, nu stiu daca stiti cum e sa nu poti dormi
seri intregi din cauza parintilor sau un cazul meu mama, pentru ca, cand bea iti face viata un dezastru.
De la varsta de 4/5 ani in fiecare seara cand mama bea si face scandal trebuia sa iesim cu surioara
sa dormim pe la prieteni de ai ei, rude si asa mai departe.
Azi era bine, maine era la fel de rau sau din ce in ce mai rau.

Si tot asa cu ani sau adunat durerile si depresiile.
La varsta de 16 ani am inceput sa ies si eu cu o fata cu care am fost impreuna pana la varsta de 20 ani,
dupa care ne-am despartit, nu pot sa zic ca a fost usor sa o uit, pentru ca as minti, si am avut multe probleme
din cauza despartiri, chiar am incercat sa ma sinucid, dar nah din cate vedeti nu prea a functionat

Eu mai am 2 surori casatorite si un frate mai micut ca mine cu 5 ani, maicamea a plecat in Spania
cam prin 2002 si ia dus pe toti acolo, doar eu am ramas in Romania, din simplul fapt pentru ca eram tanar,
aici aveam prieteni/prietena si asa mai departe.

Dar dupa ce m-am despartit de ea, m-am gandit sa plec si eu in Spania la familie,
ma gandeam ca o sa o uit mai usor, dar nu a fost asa usor pe langa asta mai aveam aceleasi probleme in familie
care le-am avut tot timpul.
Am fost si eu micut si prost + mult internet si ideei m-am gandit sa ma sinucid.
Am iesit singur in oras, am baut mi-am cumparat o lama, m-am dus langa un pod si mi-am taiat venele,
Problema nu a fost durerea ci cred ca bautura, pur si simplu nu am reusit sa o tau pe cea pe care trebuie,
am stat acolo vreo 4/5 ore ma gandeam eu ca sangerez si gata imediat o sa lesin si poc dar nu fost asa,
am sangerat mult dar n-am patit nimic... m-am plictisit si m-am intors acasa, m-am spalat sa nu ma vada nimeni,
si am purtat pe mana un ceas cu curea groasa sa nu se vada taieturile, sincer nu imi vine sa cred cat de prost
am fost si cum am ajuns sa fac asa ceva, si imi pare foarte rau, pentru ca cu tot ce m-am ales is niste cicatrici
si amintiri proaste.

A trecut timpul, eu am ramas in Spania, dar de cand is aici numa necazuri peste necazuri,
Probleme financiare mari, cam aceleasi probleme in familie
Inainte de criza asta finaciara eu am stat singur dar de cand am intrat in criza si de munka se gaseste greu,
Acum stau iarasi cu mamica ca asa ne mai ajutam unu pe altu sa fie mai usor, surorile au plecat in tara amandoua.
fratiorul este plecat la fel.

Cea mai mare problema este ca de cand sunt in Spania am muncit numai pe Internet si am fost mai tot timpul
inchis in casa si in mine nu aveam cu cine sa vorbesc, si mi-am facut foarte putini prieteni aici.
In ultimi 3 ani tot in casa am fost inchis, muncind pe internet si asa sa treaca timpul, niciodata nu m-am
gandit ca ar ajunge sa fie o problema din asta, dar uita ca am ajuns in disperare.
Cand eram in Romania tot timpul am fost un baiat deschis, distractie, prieteni, nu stateam in casa numai cand dormeam
Eram eu insinea mea mandru de mine. Dar cu timpul m-am schimbat complet si nu ma mai recunosc,
Eh toate probleme astea sau adunat, cam de 2 ani treaba merge foarte rau si pe internet si scot bani doar
asa sa reusesc sa platesc chiria si sa ne mentinem eu si mamica.
Sincer nici eu nu stiu de ce am ajuns in halul asta, nu stiu daca tot tot ce am zis mai sus voua vi se pare ca chiar
poti sa le zici probleme sau baliverne dar am ajuns sa am niste simptome care ma fac sa ma gandesc la sinucidere din nou
si pe zi ce trece tot mai tare si mai tare,

In primul rand am o lipsa de speranta enorma, nu mai pun interes in nimic, is f trist, tot timpul is obosit
dar nu dorm aproape deloc, daca azi mi se spune ceva maine uit absolut tot, nu pot sa iau o decizie,
si doamne doamne am o manie asemanatoare lui monk. ceva ce nu am avut niciodata, si daca vedeam asa ceva acum 3 ani
probabil ma rupeam de ras. Ma simt tot timpul vinovat, orice as face mi se pare ca nu e bine,
Tot timpul si din orice motiv dau vina pe mine, sentimental m-am inchis complet in mine, si ma urasc asa de
tare incat mi-e greu sa ma uit la mine.

Nici nu stiu cum am ajuns sa scriu toate astea, si nu stiu ce o sa intelegeti din ce am scris dar ma bucur ca am reusit
sa ma descarc putin. Am incercat sa imi ocup putin timpul si am gasit un serial numit The Legend of The Seeker,
eh dupa ce am vazut toate episoadele ma afectat asa de tare incat ma gandesc si mai mult la sinucidere,
Ma gandesc la viata din filmul respectiv si imi da o dorinta foarte mare sa o las pe asta
Deci serios eu cred ca am luato razna complet. Realizez ca este un film dar in acelasi timp gandesc si invers.
Faptul ca sunt un baiat si nu pot sa fac mai multe pentru mine, ma omoara pe zi ce trece, ma descurajez eu pe mine.

Si nu e destul asta, incercasem si eu sa trec cu gandul peste toate astea sa-mi gasesc o prietena, si sa formez o familia.
Asa as avea pe cineva alaturi de mine, cu cine sa vorbesc, stiti cum e.
Inainte cu 3 luni am avut niste probleme de sanatate dar au iesit totul cu bine, nimic grav, acum 2 saptamani
nu stiu ce mi-a venit mie prin cap sa ma duc sa imi fac un test de fertilitate si m-am dus si l-am facut,
Si ghiciti ce mi-a iesit? Nu pot sa am nici macar copii
Nu numai ca sunt cum sunt si ma urasc complet, dar pot sa imi iau adio si de la gandul de a avea o familie candva.

Cam asta e tot, m-am descarcat, ma simt putin mai bine.

Nu Caut idei de sinucidere si nimic asemanator, nu caut idei despre ce ar trebui sa fac sau cum sa fac,
doar vream sa ma descarc putin si poate va postati si voi intampalrile voastre, poate asa reusesc sa trag eu
singur niste idei din intamplarile voastre si sa le aplic la mine, poate functioneaza.

Oricum mersi mult de tot la toti cei care ati citit.

Pentru a răspunde la o întrebare trebuie să ai cont pe TPU.ro

Logare cu email şi parolă

Creare de cont nou

Logare cu Facebook