Poluarea apei poluarea apeicurgatoare este de obicei invizibila deoarece agentii poluanti se dizolva in apa. oricum, exista si exceptii cum ar fi detergentii care produc spuma, sau titeiul si reziduurile netratate care plutesc la suprafata. toti agentii poluanti pot fi detectati in laboratoare prin teste biochimice standardizate. din aceste teste rezulta un nivel care determina gradul de extindere al poluarii si cel de puritate relativa a apei. se poate monitoriza si efectul pe care-l are poluarea asupra plantelor si animalelor si aceasta este o alta metoda prin care oamenii de stiinta pot determina nivelul de poluare. modul de infestare al apelor poluantii ajung in apa printr-o serie de surse, direct sau indirect, invariabil prin actiuni umane, fie ele acide, deversari deliberate, revarsari sau infiltrari. sursa cu cel mai mare numar potential de poluare este agricultura, care in anglia si tara galilor ocupa aproape 80% din totalul uscatului. reziduurile netratate de la fermele zootehnice sunt imprastiate pe terenuri si o parte isi croiesc drum pana la cursurile de apa. anual, fermierii din anglia si tara galilor imprastie pe terenurile lor 2, 5 milioane de tone de azotati, fosfati si alte ingrasaminte si o parte din acesti fertilizatori ajung in apa. unii sunt compusi organici care persista in mediu mai multi ani, patrunzand in lantul alimentar si cauzand probleme ecologice. compusii organici clorurati, care au proliferat in anii 1950, sunt astazi complet interzisi in marea britanie. ecosistemele apelor curgatoare sunt tot mai amenintate de reziduurile care se scurg din fermele piscicole, din cauza produselor farmaceutice folosite aici pe scaralarga pentru a preveni raspandirea bolilor. silvicultura si sistemele de imbunatatiri funciare cauzeaza si ele deversarea unor substante toxice in apele curgatoare, mai alesfier, aluminiu si cadmiu. cu imbatranirea.
La nature bienfaisante travaille à rétablir ce que l’homme ne cesse de détruire. »(Le Comte de Buffon).
« Natura, binefăcătoare, munceşte pentru a restabili ceea ce omul nu încetează să distrugă» (Le Comte de Buffon).
Ce reprezintă pentru noi mediul în care locuim? Ce înseamnă natura, ce sunt copacii, iarba, apele, animalele şi plantele? Sunt câteva din întrebările pe care ar trebui să ni le punem poate chiar zilnic, căci planeta noastră are tot mai mult de suferit din cauza poluării cauzate de mâna omului. Cu sau fără intenţie, noi ne distrugem propriul cămin.
Încă de mici, suntem obişnuiţi să aruncăm gunoaiele pe jos, deşi la cinci metri distanţă se află un coş…gol. Acesta este doar începutul. Nici nu ne putem imagina cât de dăunătoare este o singură hârtie lăsată pe pământ; e ca şi cum am da unui copil ceva ce nu îi place. Poluarea nu mai este o temă necunoscută pentru nimeni. Efectele ei sunt vizibile oriunde păşim, iar „cale de întoarcere" nu prea mai există dacă nu facem câteva eforturi.
Natura este foarte importantă pentru fiecare persoană. Ea se găseşte pretutindeni, reprezintă frumuseţea, magia, farmecul Terrei. Din păcate, aceasta prezintă nenumărate „lipsuri", deoarece pădurile sunt în număr foarte mic din cauza defrişărilor, animalele dispar din cauza vânatului excesiv, apele sunt murdare pentru că lumea „le-a confundat" cu coşurile de gunoi, iar aerul devine tot mai nociv din cauza gazelor toxice produse de uzine sau maşini. Există sute de probleme care pot fi rezolvate mai mult sau mai puţin.
Protecţia animalelor
Animalele sunt prietenii oamenilor - acesta este primul motiv pentru care trebuie să le ocrotim. La noi, lucrurile nu stau astfel; pe an ce trece, sute de specii de animale dispar, defrişările excesive şi vânatul fiind principalele cauze. Oamenii nu mai ţin cont de reguli, de legi, tot ce contează sunt distracţia şi interesele personale.
Defrişarea reprezintă o adevărată problemă la nivel global. Unde au dispărut hectarele întregi de păduri? Lumea nu se mai gândeşte la micile vieţuitoare? După dispariţia pădurilor, animalele sunt nevoite să-şi caute alte adăposturi, de cele mai multe ori, acestea fiind în zadar, iar acestea mor. De asemenea, vânatul efectuat în locaţii nepermise, în perioade interzise, în cantităţi exagerate duce la dispariţia unor specii de animale.
Căţei care aşteaptă să fie adoptaţi un căţel care a fost adoptat
Persoanele care fac astfel de lucruri nu mai „respectă" mediul în care trăiesc, nu sunt interesate de ceea ce se află în jurul lor.
Principalele cauze ale dispariţiei speciilor de animale sunt : distrugerea habitatelor, exploatările iraţionale, vânătoarea, braconajul, poluarea mediului înconjurător şi aclimatizarea speciilor. Dintre acestea, distrugerea habitatului lor reprezintă cea mai mare ameninţare pentru toate speciile.
Bineînţeles, mai există pe lumea aceasta şi persoane cu inimă, care au înfiinţat diverse asociaţii de protecţie a animalelor. Acestea au ca scop adăpostirea acelora fără stăpâni, care trăiesc pe străzi. Din ţara noastră, putem aminti: asociaţia „Casa Câinelui" din Timişoara, fundatia "Suflete nevinovate" din Craiova, asociatia ANIMED din Arad.
Animalele trebuie să fie îngrijite, iubite si respectate. Când vad animalele abandonate pe străzi, la periferia oraşelor, sau chiar lăsate acasă fără mâncare, fără apă, ce mor de frig şi de anumite boli, mi se frânge inima. Aş vrea să pot face ceva pentru ei……dar cu cine ? nu pot lupta singură cu întreaga umanitate …….
Protecţia atmosferei
Atmosfera reprezintă învelişul gazos ce înconjoară Terra şi deţine un rol esenţial în cadrul ecosferei, fiind una din elementele fără care viaţa nu ar putea exista. În afara proceselor naturale, prezenţa omului şi activităţile acestuia contribuie la eliminarea în atmosferă a unei mari cantităţi de substanţe toxice, poluante care pot să modifice condiţiile normale de existenţă.
Sursele de poluare reprezintă rezultatul activităţilor (economice, industriale) necontrolate şi afectează, în primul rând, starea de sănătate a întregii planete. Arderea combustibililor (cărbunii, petrolul, gazele naturale) duce la apariţia unor gaze toxice care se combină cu aerul din atmosferă, iar astfel, noi ajungem să-l inspirăm. O greşeală des întâlnită este arderea gunoaielor: poluanţii rezultaţi sunt cu atât mai dăunători cu cât cantitatea resturilor este mai mare. De asemenea, industria materialelor de construcţii şi metalurgia neferoasă au ajuns „fabrici poluante", pentru că procesele tehnologice efectuate în combinate produc substanţe nocive care conţin oxizi de plumb, zinc, cupru,…
Nu putem să nu amintim de mijloacele de transport, dintre care autovehiculele sunt cele mai dăunătoare. Acestea degajă în atmosferă sute de tipuri de substanţe poluante, cele mai importante fiind oxidul de carbon, oxizii de azot, hidrocarburile şi plumbul.
Nici noi nu scăpăm de efectele poluării. Corpul nostru este supus în permanenţă la diferite modificări ale stării de sănătate. De aceea, au loc creşterea mortalităţii, apariţia unor simptome şi modificări fiziologice. Din cauza aerului poluat, bolile cancerigene sunt în număr tot mai mare şi afecţiunile respiratorii şi alergiile sunt tot mai dese.
Un oraş poluat un oraş curat
Pentru a proteja atmosfera, au fost luate diferite măsuri, cum ar fi: instalarea filtrelor la coşurile fabricilor si uzinelor, dotarea autoturismelor cu filtre speciale ce opresc noxele.
Protecţia solului
O singură întrebare în acest caz: solul reprezintă un ecosistem natural sau o groapă de gunoi? Teoretic, un ecosistem. Practic,…
„Munţii de gunoaie" întâlniţi tot mai des la marginea oraşelor par desprinşi dintr-un film de groază. Acest tip de poluare a solului rezultă (din nou) din activitatea omului: acumularea deşeurilor. Cantitatea de gunoaie este în continuă creştere, iar compoziţia este extrem de diversă: de la resturi alimentare, materiale plastice, până la hârtie, sticlă şi cenuşă. Din nou, apare inconştienţa noastră, căci deşi există coşuri de gunoi, noi continuăm să aruncăm…pe jos.
Solul are nevoie de substanţe hrănitoare, apă, săruri minerale pentru a fi „sănătos" şi productiv. Factorii negativi în acest caz sunt substanţele chimice utilizate în agricultură, care se descompun în sol. După cum spuneam, solul asigură creşterea şi dezvoltarea plantelor, iar poluanţii împiedică acest lucru. Astfel, solul devine arid. Microorganismele mor, „locuinţa" lor fiind poluată.
Ca măsuri de protecţie a solului, putem reduce poluanţii industriali şi deşeurile menajere, putem evita folosirea îngrăşămintelor şi pesticidelor din sol, înlocuindu-le cu cele naturale; sunt indicate oprirea defrişărilor necontrolate, reducerea păşunatului excesiv; reducerea exploatării excesive a unor soluri; eliminarea aratului necorespunzător; evitarea desecărilor necontrolate care au dus la sărăturarea solurilor(de exemplu, Delta Dunării); evitarea poluărilor cu hidrocarburi; folosirea materialelor biodegradabile şi reciclabile; interzicerea depozitării în sol prin îngropare a deşeurilor industriale şi împădurirea zonelor cu fenomene de eroziune avansată.
Poluarea solului protejarea solului
Protecţia apelor
În loc să fie o resursă a vieţii, apa a devenit otravă atât pentru oameni, cât şi pentru animale şi plante. Poluarea apei se produce de cele mai multe ori din cauza acumulării excesive a diverselor deşeuri, punctul de plecare fiind omul.
Din păcate, în apă putem găsi o cantitate mare de deşeuri menajere, substanţe toxice( pesticide, îngrăşăminte naturale sau chimice). Consecinţele nu sunt suportate numai de populaţia umană, ci şi de vieţuitoarele din apă, care trăiesc într-un mediu poluat şi care, într-un final, mor.
Apa este unul din cele mai importante elemente pentru fiecare fiinţă umană, atât în consumul casnic, în producerea de energie ca mijloc de transport,…
Pentru a proteja apele de „mareele negre", cum este supranumită poluarea, au fost luate măsuri: construirea de baraje, epurarea apelor reziduale, construirea de bazine speciale de colectare a deşeurilor, pentru a împiedica vărsarea directă a acestora în apele de suprafaţă; construcţia de zone de protecţie a apelor.
Nu faceti aşa ceva!
Să păstrăm apele curate
Rezervaţiile naturale
Rezervaţiile şi parcurile naturale pot fi numite „ultimele paradisuri", pentru că ele sunt singurele locaţii în care poluarea lipseşte, adica natura este protejată de lege. Acestea au fost înfiinţate încă din secolul al XIX-lea, însă numărul lor era mult mai mic. Rezervaţiile naturale au ca scop ocrotirea mediului natural, protejarea unor plante sau animale pe cale de dispariţie. În lumea întreagă există astfel de parcuri, reprezentând totodată şi un punct turistic. Milioane de persoane vizitează anual cele mai mari rezervaţii, căutând un loc de refugiu, peisaje mirifice, spaţii în care pot fi descoperite specii necunoscute de plante sau animale, forme deosebite de relief.
Aşadar, Pământul poate fi salvat- sau cel puţin protejat- de către cei care l-au şi distrus: oamenii. Nu ne lipseşte decât puţină inteligenţă şi înţelegere pentru a realiza cât de mult rău provocăm printr-o acţiune negândită, efectuată într-un timp foarte scurt. Oricum, zarurile au fost aruncate, cum se spune, iar „efortul" depus dinainte pentru a arunca o hârtie pe jos, de exemplu, se va tripla, pentru a putea îmbunătăţi situaţia câtuşi de puţin. .
Defrişari în rezervaţia naturală Datoria noastra este de a proteja
din Bucegi aceste rezervaţii naturale
Mediul înconjurător nu se referă doar la mediul natural ci şi la activităţiile şi creaţiile umane. Între mediul înconjurător şi poluarea, degradarea aerului şi a apei, deşertificarea care toate la un loc ameninţă stratul de ozon, există o strânsă interdependenţă. Mediul înconjurător cuprinde tot ceea ce noi vedem: dealuri, păduri, soluri.
O altă cauză pentru care mediul nostru înconjurător este degradat este aceea a existenţei numărului mare de maşini, avioane, vapoare de mare tonaj, prea multe uzine care functionează după tehnologiile vechi.
Protecţia mediului înconjurător este una din principalele chestiuni dezbătute în cursul ultimului deceniu în toată lumea. Toate instituţiile Uniunii Europene au căzut de accord în ceea ce priveşte măsurile pentru a crea o Europă verde, sănătoasă, nepoluată, însă această provocare trebuie să nu rămână la stadiul de dezbatere ci trebuie puse în aplicare anumite practici.
Toată lumea îşi doreşte o lume mai curată, toată lumea caută să găsească măsuri aplicabile pentru protejarea şi conservarea mediului înconjurător prin reducerea poluării, prin curăţirea tuturor râurilor şi fluviilor, prin introducerea în circulaţie a vehiculelor care poluează mai puţin, prin extinderea fenomenului de reciclare a deşeurilor.
În ultimul timp se vorbeşte tot mai mult atât de găsirea de noi soluţii pentru efectele globalizării cât şi de termenul de dezvoltare durabilă în sensul că cetăţenii europeni trebuie să ţină cont de transporturi, de agricultură, de industrie, de energie, de turism şi de alte domenii importante astfel încât să nu se utilizeze la maxim resursele neregenerabile, să găsească soluţii pentru a putea folosi într-un mod raţional resursele regenerabile pentru a nu periclita şansele generaţiilor viitoare de a-şi asigura propriile nevoi. Europa lupta împotriva schimbărilor climatice (împotriva încălzirii globale) prin reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră şi creşterea sau menţinerea rezervelor energetice.
Acum doi ani a luat naştere un proiect intitulat "Ora Pămâului" prin care toate capitalale lumii dar şi oraşele mai importante din statele respective au hotărât să stingă timp de o oră toate luminile având drept scop reducerea efectelor provocate de încălzirea globală.
Se mai vorbeşte şi despre dezvoltarea durabilă, în special pentru protecţia şi calitatea mediului înconjurător, definindu-l şi întărindu-l din ce în ce mai mult. Câteva din obiectivele dezvoltării durabile pot fi totuşi menţionate: păstrarea sănătăţii oamenilor, conservarea şi ameliorarea mediului, utilizarea în mod raţional a resurselor, precum şi promovarea unor măsuri internaţionale pentru mediu.
Vă invităm sa urmăriţi videoclipul lui Yannick Noah - Aux arbres citoyens! Poate vom învăţa ceva, poate ne vom reuni toate forţele pentru a schimba această lume, pentru a salva animalele, rezervaţiile naturale, oraşele, pădurile; poate reuşim să schimbăm mentalităţile anumitor oameni.
AndrewTate7789 întreabă: