anonim_4396
| anonim_4396 a întrebat:

Am o bunica foarte bolnava care sta la noi si vine o doamna sa aiba grija de ea deoarece eu nu pot tot timpul sa stau acasa si sa ma ocup de buna, trebuie ajutata.

De cand e aceasta situatie nu mai pot face ce vreau in casa, nu mai pot asculta muzica tare, sa ma uit la videoclip-uri amuzante pe net (gen Unguru Bulan, Divertis, etc), sa vorbesc de unul singur pe aici sau sa ma exteriorizez cand sunt furios, sa mananc singur la bucatarie, etc. Acum trebuie sa stau cu doamna si cu buna, sa vorbesc cu doamna din cand in cand, sa mananc cu ele la bucatarie si sa ma comport altfel, ca si cum nu as fi la mine acasa, nu ma pot desfasura. Candva ma plangeam ca sunt tot singur, nu am cu cine vorbi si acum ma plang ca e cineva aici. Of, of grea e viata asta si vremurile... Pe buna o vom duce prin ianuarie la azil, atunci e liber. Oricum mult nu mai are de trait saraca sad sad sad Nici nu știi cum îi mai bine că la toți ni-i greu.
Voi cum ati suporta o astfel de situatie?

Răspuns Apreciat de Editori
| MeForeverAlone a răspuns:

E ok, i se poate întâmpla oricui. Nu mai e mult până în ianuarie, așa că accept-o pe bunica ta așa cum e, bucură-te cât mai e lângă tine pentru că acum nu ți se pare, dar într-o zi sigur o să-i duci dorul, cu toate necazurile pe care ți le-a făcut. Stai liniștit, după ce pleacă o să poți face tot ce vrei tu, iar la un moment dat o să simți nevoia să-ți mai zică cineva să dai muzica mai încet, să vii să mănânci sau să nu mai faci ca toate animalele prin casă laughing
Probabil acum are Alzheimer, dar nu a avut dintotdeauna, pentru că asta e boală specifică bătrâneții. Gândește-te totuși că ea probabil a avut grijă de tine când erai mic ( doar erai nepoțelul ei) ți-a suportat toanele, ți-a cumpărat dulciuri, poate chiar te-a legănat pe picioare și a făcut curat după tine și te-a spălat mereu când făceai pe tine. Așa că, oricât de rebeli și dornici de libertate am fi noi adolescenții, hai să întoarcem favorul și să-i respectăm pe cei în vârstă pentru că și ei ne-au suportat nouă toanele când eram mici.
Vorba aceea:,, Tinerii cred că bătrânii sunt nebuni, dar bătrânii știu că tinerii sunt nebuni" laughing laughing laughing
Multă baftă cu buni!

2 răspunsuri:
| Popescu_Eugen_1964 a răspuns:

Asa e cand esti tanar. Dupa ce aia batrani se duc iti dai seama ca stii f putin despre ei, ca ar fi fost bine sa le stai putin in preajma sa-i asculti. Ei pot povesti despre viata lor, despre neamuri pe care nu le cunosti, intamplari, cum era viata atunci, despre istorie, etc. Te trezesti la un moment ca nu-i cunosti, nu stii cine esti, iar muzica nu ti-o ia nimeni.

| anonim_4396 explică (pentru Popescu_Eugen_1964):

Ai dreptate. Doar ca bunica mea are Alzheimer sad despre asta era vorba.

Mesaj pentru restul : Am zis de muzica si v-ati axat sa-mi raspundeti cu muzica?! A fost doar un exemplu!

| nugasescusernameliber a răspuns:

Ai grija ce-ti doresti fiindca s-ar putea sa ti se intample. Si ai patit-o.
Totusi, nu esti putin cam egoist? este asa mare sacrificiu sa asculti muzica la volum normal? foloseste casti daca nu mai rabzi. Sa mananci in compania cuiva si sa fi sociabil?
Nu mai ai aceeasi intimitate si nu-ti convine, dar lasa putin de la tine o perioada, si tu vei ajunge batran si "pe capul copiilor" si vei fi tratat exact cum vei proceda tu la randul tau.

| anonim_4396 explică (pentru nugasescusernameliber):

sad nu e vorba de muzica, muzica a fost un exemplu si nu ascult la maxim! Asta e, voi suporta, ce sa fac?!? Intr-un fel ai dreptate si tu.

Întrebări similare