Salut, am o situație mai delicată. Prietenul meu este mai mare decât mine cu 10 ani, mă gândesc să le spun despre relația mea cu acesta părinților mei, ei cunoscându-l pe acesta dar nu știu cum să le spun, îmi este frică de reacția lor. Am nevoie de câteva sfaturi...
Există întradevăr o prejudecată, că diferența mare dintre vârste ar fi un impediment. Dacă relația durează, această prejudecată nu are valoare. Astfel, să le spui asta.
Răspunde
Răspunde 
Ordonare:
După relevanţă
"prietenul meu este mai mare decât mine cu 10 ani... părinților mei. cum să le spun"
primo: câți ani zici că ai?
Răspunde
Wow... dar grăbită mai ești.
Dar de ce ai vrea să le spui părinților?
Deocamdată nu-ți e suficient să fi cu el? Ai nevoie de o validare (pe care oricum n-o vei avea) din partea părinților?
Stai liniștită și nu declanșa precum rușii un război în familia ta.
Cel puțin până împlinești 18 ani.
Ca să nu-l ai pe conștiință pe prietenul tău, că l-ai băgat la pușcărie pentru corupere de minori.
"...că l-ai băgat la pușcărie pentru corupere de minori."
In baza carei legi?!?
Pe baza care să îl bage la corupere de minori? Că eu de bună voie vorbesc cu el? Te baga la corupere de minori atunci când întreții relații intime cu un minor sub 16 ani sau peste 16 ani dacă persoana în cauză nu era de acord sau a fost obligată, în cazul de față doar pentru că eu vorbesc cu el. nu are de ce sa îl bage
Nu trebuie să îți fie frica de reacția.Si nici nu trebuie să îți pese de ce cred ei despre iubitul tau.
Daca vă iubiți reciproc asta e cel mai important.
As fi zis ca conteaza situatia as fi cerut detalii, dar din ce inteleg din raspunsuri, esti minora? Iti dai seama ca aici, userii "cei mari" ar tine loc de "cearta parintilor" sfatuindu-te sa renunti la ideea ca ai o "relatie"? Daca ai peste 25 de ani si el vreo 35-40, nu e problema asta, dar tu pana la 25 esti inca un "copil" in dezvoltare, apoi nu se mai observa varsta. Mai conteaza si cum este relatia cu parintii, cum ar accepta ei situatia, ca daca nu esti o "fata problema" nici tu nici el, este posibil ca ei sa se obisnuiasca daca nu le convine "ideea" la inceput, dar conteaza f mult varsta care o ai si ce se intampla intre voi care tu consideri "relatie".
Pe o parte ai dreptate și pe o parte nu, eu sunt tipul de persoană matură, doar că am nevoie să fiu înțeleasă, doar că dacă nimeni nu înțelege, eu nu pot să le dau în cap, accept situația dar le arăt că diferența de vârstă nu este o piedică pentru mine, pentru că înțelegere între mine și respectivul băiat cu care vorbesc eu este destul de ok, nu mă manipulează, este și el conștient de această diferență de vârstă doar că dacă așa a fost să fie, ca noi să ne cunoaștem și să formăm o relație, nu cred că poate deranja pe cineva, pentru că eu trăiesc cu el și nu cu lumea din jurul meu, și cât timp este intelegere și rezistă relația, prejudecata asta despre diferența dintre vârste, nu este valabilă pentru mine și până la urmă îl cunosc de foarte mulți ani știu ce fel de om este, nu a deranjat pe nimeni, la fel și eu. până la urmă nu are cum să-mi taie mie sau lui capul că suntem împreună, oamenii din jurul meu trebuie să înțeleagă că nu sunt nici prima nici ultima care are o relație cu o persoană mult mai mare. oricum, după ce ne voi fii majoră, ei mă vor privii cu alți ochi și voi discuta diferit cu aceștia
Răspunsul este publicat...
Te rugăm să aştepţi ca răspunsul tău să fie trimis spre publicare.
