În aceste vremuri tulburi, foarte. foarte puţini pot spune că sunt fericiţi.Dar nu mă plâng de viaţă, aşa cum este cu urcuşuri şi coborâşuri mari sau mici, cu satisfacţii şi esecuri, este a mea, iar alta nu am.Trebuie să fiu mulţumit cu ce am şi să gândesc pozitiv. Poate alţii ar dorii din tot sufletul să aibă fericirea pe care o am eu.
Relativ da, pot spune ca sunt. Lucrurile care ma nemultumesc le voi schimba cu siguranta, insa asta necesita o anumita perioada de timp. Oricum, nu cred ca voi putea fi vreodata pe deplin multumita, cel utin nu pentru o perioada lunga de timp, pentru ca intervine monotonia si plictiseala si voi dori mereu sa mai schimb cate ceva.
Nu. Aş avea multe de schimbat, şi multe lucruri nu le-aş mai face. Cu toate asta nu regret nimic din ce am făcut şi merg mai departe cu capul sus, pentru că nu am altceva de făcut.
Îhî. Am nişte pitici pe creier care mai fură nişte fericire, dar fără ei n-aş fi cum sunt şi sunt fericită că sunt cum sunt.
Da, sunt fericit pentru că am alături de cine să fiu fericit.
Nu am realizat prea multe, dar sunt fericit.
Nu pentru ca as avea nevoie de prieteni adevarati, dar daca o iau altfel da sunt multumita, altii sunt mult mai rau ca mine, poate nu au nici macar familie. dar..hey. Eu sunt bine