Salut, TPU. Dacă m-am acceptat pe mine si stilul meu de viață de ce tot am momente în care nu mă pot controla și îmi vine să plâng desi am acceptat tot ce este la mine ca persoană și rele și bune, nu mă deranjează cum sunt ca persoană, nu ar trebui să fiu măcar ok? Dacă nu fericit... mă enervează starea asta a mea! fără jigniri vă rog.

Tot am momente în care nu mă pot controla și îmi vine să plâng.
Cum îți vine?

Păi poate nu e bun stilul tau de viata, poate trebuie să îl schimbi și să fii mai productiv.
Cred că trebuie să îți impui standarde mai înalte și în principal sa te autodepășești.
Cred că psihicul tau îți transmite sa faci ceva mai măreț cu viața ta și să mai ieși din zona ta de confort.

Pai, nu stiu daca chiar ai acceptat. Poate doar simulezi ca ai facut-o. Dar la nivel subconstient problema e tot acolo...
Apropos, autocritica e buna pana la punctul la care ajungi sa fi mai aspru cu tine decat ar fi cel mai mare dusman al tau...

Pai, ce dreac faci, gogule? Zici in intrebare "fara jigniri va rog" si imediat o dai de gard si te rupi in injuraturi?
Cum rahat crezi c-o sa-ti mai raspunda lumea la intrebari, daca o arzi cu bagabonteala d-asta gretoasa?
Da, ok, ti-o fi raspuns omul la caterinca, dar nu te apuci, tati, sa o dai cu mortii si ranitii, mai ales ca e un om in varsta la capatul celalat!
Controleaza-te, s-ar putea sa ai niste probleme mult mai complicate, de fapt...