sunt pe clasa a 7-a si in fiecare zi ma gandesc cum a trecut tipul si imi vine dorul de vremurile de acum 3-4 ani. Parca acum nu mai are nici-un rost. Sa va povestesc, pe clasa a 3-4 absolut totul mergea bine, din toate punctele de vedere, adica ma trezeam dimineata la ce ora voiam (eram de dupa-masa), mergeam fericit, zambitor la bunica mea cam o ora, veneam acasa, mergeam la scoala unde nu era deloc ca si acum, mergeam cu toata placerea, nu aveam nimic de invatat spre deosebire de clasa 5, 6, 7, acolo ma intalneam cu prietenii, vorbeam despre fotbal, toti aveam hype-ul acela cu care asteptam ora de sport etc, e vorba despre feelingul acela. Acum parca totul e diferit : ma trezesc la 7, fara nici-un chef merg la scoala acolo profesorii pur si simplu isi bat joc de noi, ma duc la bunica-mea trist, fac teme acasa, imi invat mult, toate astea, iar unul dintre cele mai importante lucruri este ca mi-am pierdut aproape toti prietenii, traiesc intr-un oras-sat si ei s-au mutat intr-un oras mai mare. Parca nimic nu mai e la fel, iar cand stau sa ma gandesc la ce as fii putut sa fac cu familia, cu prietenii, in clasele primare ahhh. ce as da sa dau timpul inapoi, pacat ca nu se poate, nu? As face-o fara sa mai stau pe ganduri. Ma prinde o mohorare gigantica cand ma gandesc cum ma suna prietenul meu si ma chema pe strada lui sa ma joc fotbal cu el si cu altii, imi vine sa plang cand ma gandesc ca asta nu o sa se mai intample niciodata, cand ma gandesc ca timpul se va scurge la fel de rapid ca pana acum si azi-maine voi fii adult, nu imi vine sa cred. Nu stiu cum sa fac sa scap de toate gandurile astea, v-as putea povestii intr-o carte ce am pe suflet acum, dar nu cred ca este nevoie. Va rog da-ti-mi un sfat.

Pentru a răspunde la o întrebare trebuie să ai cont pe TPU.ro

Logare cu email şi parolă

Creare de cont nou

Logare cu Facebook