Voi aveți această întrebare,, Cine sunt eu" sau "Ce fac eu ".Cum puteți voi să răspundeți la aceste întrebări?

Pai ce te face să gindesti astfel?

Oamenii

Pai cam da

Ce te face să gindesti astfel?

Nu este vorba despre oameni ci despre tine ca persoană.

1. Cine vreau eu.

2. Ce-mi doresc. Tot eu.

Pai nu poți face mereu ce dorești, căci nu ar fi un echilibru în natură dacă fiecare ar face doar ce dorește el, fără să țină cont de cei din jur.

Niciun om nu traieste in realitate, tot ce simti, tot ce vezi, tot ce crezi sunt doar interpretari ale creierului. Interpretarea este definita in primul rand de simturi si apoi de instincte/emotii. Nici nu realizam cat de limitati suntem. Dar avem si un as in maneca, fiecare om are capacitatea de a-si crea propria realitate unde e cine isi doreste si face tot ce isi doreste. Cand faci ceva ce nu-ti place, repeta-ti ca-ti place. Vei vedea ca dupa o perioada va ajunge sa-ti placa. Creierul poate fi pacalit sa creada ce vrem noi sa creada. Asa cum devenim depresivi si tristi, repetandu-ne anumite lucruri, putem deveni mai relaxati si impaciuitori, incercand sa ne inducem cu totul alte trairi. Prin urmare eu sunt cine vreau pentru ca aleg sa vreau sa fiu ce deja sunt. Si fac ce-mi doresc pentru ca invat sa-mi doresc sa fac ceea ce trebuie sa fac . Elementar.

Cei din jur nu conteaza, tu nu traiesti in locul lor, ei nu vor trai pentru tine. Singurul loc in care exista lumea cu adevarat e mintea ta, ea contureaza totul, iti creaza iluzii, iti ofera satisfactii, acolo chiar se intampla tot ceea ce tu crezi ca se intampla. Tot acolo cei din jur sunt mai buni sau mai rai decat sunt in realitate. Vei vedea dupa ce te faci mare ca oamenii din jurul tau nu au prea multe in comun cu imaginea pe care ti-ai creat-o tu despre ei. Si cand lumile astea se vor lovi, te vei supara pe ei, pentru ca adevarata lor natura nu corespunde naturii pe care ti-ai creat-o tu despre ei, in mintea ta. Atunci sa-ti amintesti ca nu e vina lor ca nu se ridica la asteptarile tale, e vina ta pentru ca i-ai urcat pe un piedestal dupa care va trebui sa-i cobori.

Pai da sunt de acord cu tine,însă tot în lumea pe care o creezi este imposibil să faci doar ce dorești tu, deoarece tie ti se pare ca tu faci bine pe cînd în realitate dăunezi celor din jur, este interzis să trăiești doar în lumea ta căci poți fi catalogat ca o persoană nebună cu deformări psihice.Cei ce sunt crezuți nebuni ei nu sunt ci poate noi suntem cei nebuni căci nu avem lumea noastră însă în lume nu îi poti face pe toți să fie ca ține căci iarăși ei vor spune ca tu ești cel cu deformări psihice și atunci tu vei trăi în lumea ta, dar ce folos dacă tot ceea ce vei vedea și vei auzi vor fi doar niște aluzii absurde? E bine să fii unic, însă nu e normal ca să te crezi ceea ce nu ești sau să faci ceea ce nu crezi cu adevărat.

Scopul vietii nu este sa fii catalogat intr-un anume fel, ci sa fii cat mai fericit. Daca iti vei trai viata in functie de ce cred ceilalti despre tine te asteapta multe dezamagiri. Incercand sa cauti fericirea in alti oameni sau daca te apuci sa oferi in speranta ca vei si primi inapoi, nu faci decat sa iei un start prost in viata. In schimb, daca esti fericita, devine irelevant cum te catalogheaza ceilalti, daca vorbesti cu peretii sau daca mananci nisip. Nu confunda scopul cu miloacele. Scopul suprem al vietii este fericirea. Cum atingi starea asta este absolut irelevant. Pentru tine pare sa conteze foarte mult ce cred ceilalti, traiesti pentru ei sau pentru tine? In aceeasi masura e irelevant ce esti, relevant e doar ce crezi. Nu conteaza daca toata lumea te crede cel mai mare prost daca tu te crezi genial, ti-am mai explicat asta. Pentru ca tu nu traiesti in mintea celorlalti, ci doar in mintea ta, asa ca realitatea pe care tu o percepi e singura care conteaza, indiferent cat de neconforma cu realitatea ar fi ea.

Nu stiu ce inseamna "sa fii unic". Unic nu ai cum sa nu fii, chiar si in momentul in care imbratisezi mentalitatea de turma. Pentru ca intotdeauna vei fi unic in anumite privinte asa cum intotdeauna vei fi exact ca si ceilalti, in alte privinte. Asa ca unicitatea asta e fix un rahat.

Pai eu nu trăiesc pentru altii ci pentru mine, dar nu ai cum să nu tii cont și de părerile celorlalți uneori.Mie îmi place să îi ascult pe cei din jur si să mă consult cu ei, dar să fac ceea ce cred eu.Deci eu nu trăiesc pentru ei ci pentru mine,dar mă strădui să trăiesc bine în lumea lor și extraordinar de bine în mintea mea. Oricum niciodată nu putem ști cant suntem fericiți, ci doar știm ca am fost fericiți și ca vom fi fericiți cindva, eu nu lupt ca să fiu fericită ci lupt ca să pot să îmi spun mie ca am avut o viață de vis, ca să pot răspunde la sfarsit,, Cine am fost eu''?

Viata de vis implica fericirea. Te contrazici singura...

Pai eu nu cred în viața de vis, ci doar într-o viață reușită și împlinita.

Deci te incurci si ai o senzatie de parca ai o durere in tine. Faci o mare prostie incat nu mai sti cine esti.

Eu nu simt nici o durerea și cu siguranță știu cine sunt. Oricum fiecare cu părerea sa.