Da. Sigur oricine a trecut măcar o dată prin asta. Trebuie să ai grijă să-i ţii aproape. Dacă chiar nu se mai poate face nimic, caută alţi prieteni.
Desigur, de cate ori.
Am fost singura intr-o scoala intreaga, dar am ramas cu capul sus si pana la urma tot cei care m-au ranit s-au intors la mine.
Doar o data? Si e foarte greu, mai ales ca in marea parte a timpului sunt inconjurata de multi prieteni, si atunci cand chiar am nevoie de cineva sa imi fie aproape... nu e nimeni! Si nici nu indraznesc sa le spun cat de mult ma deranjeaza asta. Insa asta e viata! nu am ce sa-i fac.
Nu. Nu consider pe nimeni atât de apropiat de mine încât absenţa lui să mă deranjeze cu ceva.
Nu m-am simţit niciodată astfel, dar nu m-ar deranja dacă s-ar întâmpla cu adevărat.